Category Archives: Ortografie

Cum se scrie : s-a sau sa ? Vezi cum se scrie sa și s-a

Cum se scrie : s-a sau sa ? Vezi cum se scrie sa și s-a

Ambele forme sunt corecte, depinde de contextul în care sunt folosite.

Sa este pronume posesiv și se scrie legat atunci când sensul cuvântului este a lui/a ei.

Exemplu: Mașina sa (lui) este la reparat.

Forma s-a se folosește atunci când urmează o acțiune. Aici cratima are rolul de a separa două părți de vorbire diferite ( s – pronume reflexiv și a – verb auxiliar)

Exemplu: Copilul nu s-a dus la școală astăzi.

Deci,  s-a sau sa ?


Sa se scrie sa când înseamnă a lui / ei: cartea sa (a lui / a ei).

S-a se scrie s-a când poate fi completat cu el/ea:
El/ea s-a dus. El/ea s-a spălat.


Vom scrie întotdeauna ,,sa” când înțelesul cuvântului este ,,a lui / ei”. ,,Sa” fiind pronume posesiv.

  • Exemplu: ,,radiera sa”

Vom scrie ,,s-a” când este vorba de o acțiune. Astfel, cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite ,,s” care este pronume reflexiv, iar ,,a”, verbul auxiliar care ajută la formarea perfectului compus.

  • Exemplu: ,,s-a dus”

  • Se scrie s-a atunci când urmează o acțiune: El s-a dus să vadă un film cu prietenii.

Aceasta este o regulă ușor de reținut și de aplicat. Explicația corectă din punct de vedere gramatical este următoarea: în acest caz, cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite ”s” care este pronume reflexiv, iar ”a”, verbul auxiliar care ajută la formarea perfectului compus (în limba română, timpurile compuse se formează cu verbul auxiliar ”a avea”).

  • Se scrie sa atunci când înțelesul cuvântului este ”a lui/ a ei”: Cartea sa este pe masa.

„Sa” se scrie sa atunci când poate fi înlocuit cu „a lui / ei”. Ex: camera sa (camera lui/ei), mama sa (mama lui/ei), hârtia sa (hârtia lui/ei).

„S-a” se scrie s-a atunci când poate fi completat cu el / ea. Ex: s-a dus (el/ea s-a dus), s-a îmbolnavit (el/ea s-a îmbolnavit), s-a rătăcit (el/ea s-a rătăcit).

Doar la noi pe site poti gasi toate explicatiile necesare cu si despre Cum se scrie : s-a sau sa ? Vezi cum se scrie sa și s-a. Totusi nu uitati ca fiecare om este unic in propriul sau mod si chiar si lucrurile care au fost predestinate de catre soarta pot fi influentate si modelate de catre factorii externi, cum ar fi familia, prietenii, locul de munca, unde iti petreci timpul liber sau chiar ce mananci.

Mai jos ai comentariile pentru Cum se scrie : s-a sau sa ? Vezi cum se scrie sa și s-a.


Echipa semnificatie.ro este foarte recunoscatoare pentru faptul ca ai ajuns sa citesti pana aici. Speram ca am explicat totul cat mai detaliat posibil. Si nu uitati, sunteti liberi, ba chiar incurajati de catre noi sa va exprimati opinia despre articolul citit "Cum se scrie : s-a sau sa ? Vezi cum se scrie sa și s-a" in sectiunea de comentarii.

Cum se scrie corect ? S-au și sau – Vezi când și cum se scrie – s-au / sau

Cum se scrie corect ? S-au și sau – Vezi când și cum se scrie – s-au / sau

După cum mai spuneam, tuturor ni se mai întâmplă să facem greşeli gramaticale. Şi asta nu ţine neapărat de cât eşti de inteligent. Cunosc oameni foarte deştepţi care mai fac câte o greşeală gramaticală atunci când scriu. Însă, uneori ni se pune etichetă în funcţie de asta, aşa că, pe cât posibil, trebuie să fim atenţi.

Cred că prin clasa a II -a am învăţat când se scrie sau legat şi când se scrie cu cratimă.

Se scrie “sau” (legat) atunci când cuvântul poate fi înlocuit cu ori şi cu fie. În acest caz, “sau” este conjuncţie.

Şi se scrie “s-au” (cu cratimă) atunci când nu poate fi înlocuit, aici fiind vorba de un pronume în formă neaccentuată “s” + verbul auxiliar “au”.

Aşadar, ca să fie mai uşor de ţinut minte, este corect:

1. Sau la bal, sau la spital. Aici, sau poate fi înlocuit cu “ori”: Ori la bal, ori la spital.

2. Când au căzut, ouăle s-au făcut omletă.

Şi iată şi o propoziţie care include ambele variante (şi cu, şi fără cratimă):

3. S-au dus sau la mare, sau la munte.

Deci, astfel se scrie s-au și sau

 

Concluzie : Când se scrie „s-au” și când se scrie „sau”.

Sau se scrie sau când poate fi înlocuit cu ori:
– Ce preferi, vin sau bere?

S-au se scrie s-au când poate fi completat cu ei / ele:
(Eiele) s-au dus film.


Sau este o conjuncție și se scrie legat atunci când sensul cuvântului este “ori”.

Exemplu: Îmi doresc să merg la mare sau la munte.

În cazul în care nu poate fi înlocuit cu “ori” și urmează o acțiune, se scrie “s-au”.

Exemplu: Ei s-au dus la plimbare.


„Sau” legat se scrie atunci când poate fi înlocuit cu „ori”.

Exemple:
Nu știu care, Săndel sau Sorin, a zis într-o pauză:
– După lecții mergem la ștrand sau jucăm volei.

În exemplele: Săndel sau Sorin, mergem la ștrand sau jucăm volei, observăm că sau poate fi înlocuit cu oriSăndel ori Sorin, mergem la ștrand ori jucăm volei.

„S-au” dezlegat se scrie atunci când nu poate fi înlocuit cu „ori”.

Exemple:
S-au trezit devreme, s-au spălat și s-au îmbrăcat.

Să știm! „S-au” se scrie dezlegat atunci când poate fi completat cu ei/ele. Exemple: Ei s-au dus la cumpărături; Ele s-au jucat în parc.

Doar la noi pe site poti gasi toate explicatiile necesare cu si despre Cum se scrie corect ? S-au și sau – Vezi când și cum se scrie – s-au / sau. Totusi nu uitati ca fiecare om este unic in propriul sau mod si chiar si lucrurile care au fost predestinate de catre soarta pot fi influentate si modelate de catre factorii externi, cum ar fi familia, prietenii, locul de munca, unde iti petreci timpul liber sau chiar ce mananci.

Mai jos ai comentariile pentru Cum se scrie corect ? S-au și sau – Vezi când și cum se scrie – s-au / sau.


Echipa semnificatie.ro este foarte recunoscatoare pentru faptul ca ai ajuns sa citesti pana aici. Speram ca am explicat totul cat mai detaliat posibil. Si nu uitati, sunteti liberi, ba chiar incurajati de catre noi sa va exprimati opinia despre articolul citit "Cum se scrie corect ? S-au și sau – Vezi când și cum se scrie – s-au / sau" in sectiunea de comentarii.

Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B

Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B

ba adv. 1. nu, deloc, nicidecum. 2. (conj.) fie… fie; sau… sau

babac m. tată, părinte

babalâc m. moşneag, hodorog, căzătură, baccea, ramolit

baban adj. mare, voluminos

babă f. 1. bătrână, mătuşă, ni­neaca. 2. soţie, nevastă

babilonie f. haos, dezordine, aiu­reală, zăpăceală, încurcătură

bac n. pod plutitor, brod, brudină

baclava f. sarailie

bacşiş n. atenţie, cadou, şperţ, mită

bacterie f. microb

bade m. bădie, bădiţă, bade

badijona vb. a pensula, a unge

baftă f. noroc, succes, izbândă

bagaj n. balot, catrafuse, cala­balâc, încărcătură, pachet

bagatelă f. fleac, nimic, mărunţiş

bagateliza vb. a minimaliza, a subaprecia, a desconsidera

bagdadie f. tavan

baghetă f. beţişor* vargă

bahnă f. baltă, băltoacă

bai n. necaz, neajuns, mizerie, în­curcătură

baie f. 1. îmbăiere, scaldă, spălare. 2. cadă, vană. 3. mină, subteran

bairam n. petrecere, chef, ospăţ, veselie (mare)

balama f. 1. ţâţână, şarnieră. 2. (la pl.) încheieturi, articulaţii

balamuc n. 1. ospiciu, casă de nebuni. 2. tărăboi, zgomot, gălăgie, larmă

balans n. pendulare, oscilare, clătinare, legănare

balanţă f. Cântar

balaoacheş, -ă adj. oacheş, brunet

balast n. 1. lest, povară, încăr­cătură. 2. greutate, dificultate, sarcină

balaur m. monstru, dragon, zmeu, şarpe

balcâz, -ă adj. slut, diform, pocit, urât

balenă f. chit

balercă f. butoiaş

balerin m. dansator

balivernă f. minciună, scornire, palavre, aiureli, fleacuri, poveşti

baliză f. semn, semnal, reper

balon n. 1. aerostat. 2. minge. 3. impermeabil

balot n. bagaj, pachet

balsam n. 1. elixir, esenţă, doctorie, medicament, mireasă. 2. alinare, consolare, uşurare, mân­gâiere

baltag n. topor, toporaş

baltă f. heleşteu, tău, băltoacă, mlaştină, smârc, ghiol

balustradă f. parapet, mână-curentă, pălimar

ban m. 1. gologan, para, franc, monedă. 2. (la pl.) avere, capital, re­surse

banal, -ă adj. comun, obişnuit, anodin, de rând, standard, neintere­sant

banalitate f. platitudine, loc comun, truism, fleac

banc1 n. glumă, anecdotă

banc2 n. 1. grămadă, nisipiş, pietriş, nămol. 2. cârd (de peşti). 3. postament

banchet n. ospăţ, praznic, festin, chef

bancnotă f. bani, bilet, monedă

bancrută f. faliment, crah

bandaja vb. pansa, lega, a obloji, a înfăşa

bandă f. 1. gaşcă, clică, cârdăşie, ceată, şleahtă, coterie. 2. fâşie, ştraif

banderolă f. brasardă

bandit m. tâlhar, criminal, ticălos

banditism n. nelegiuire, crimă, ticăloşie

baniţă f. dublă, mierţă, dimerlie, ferdelă

bar n. bodegă, local, bistrou

bara vb. a bloca, a zăgăzui, a închide, a opri, a stopa

baraj n. obstacol, zăgaz, stăvilar

bară f. 1. drug. 2. lingou

barbar, -ă adj. 1. primitiv, necivili­zat, sălbatic. 2. crud, rău, feroce, dur

barbarie f. sălbăticie, primitivism, incultură

barbişon n. cioc, ţăcălie

barcagiu m. luntraş, lopătar, vâslaş

barcă f. luntre, lotcă, şaică, cin

bard m. poet, versificator, stihuitor

bardă f. topor, secure

barem adv. măcar, cel puţin, încai, încaltea

baricadă f. 1. întăritură, fortăreaţă, fortificaţie, zid. 2. obstacol, baraj, piedică,’ oprelişte, stop, zăgaz

baricadă vb. a închide, a bara, a fortifica, a întări

barieră f. 1. rampă, oprelişte, zăgaz. 2. periferie, suburbie, mahala

barosan,-ă adj. 1. mare, grozav, imens, enorm. 2. bogat, înstărit, cu cheag

barză f. cocostârc, stârc

basamac m. holercă

bască f. beretă

bascula vb. a oscila, a se legăna, a şovăi, a fi indecis

basculă f. cântar, decimal

basm n. 1. poveste, fabulă, nara­ţiune. 2. născocire, invenţie, minciună, scornire

basma f. năframă, tulpan, testemel

basta interj, destul, ajunge, stop, gata, punct

bastard m. 1. copil din flori, ne­legitim. 2. corcitură, hibrid, metiş

bastiment n. v. vapor

bastion n. v. fortăreaţă

başca adv. aparte, deosebit, sepa­rat

baştină f. origine, obârşie, sursă, izvor

batal m. berbec

bate vb. 1. a lovi, a pălmui, a bru­taliza, a maltrata, a altoi, a croi, a scărmăna, a îmblăti. 2. a izbi, a pocni, a păcăni, a bocăni, a ciocăni. 3. a bătători, a presa, a bătuci. 4. a pulsa, a zvâcni, a suna, a palpita. 5. a străbate,a cutreiera, a trece, a par­curge. 6. a se lupta, a se război, a se oşti. 7. a birui, a frânge, a învinge, a întrece, a depăşi

batic n. băsmăluţă, fişiu

Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B

batişte f. curte, ogradă

batjocori vb. 1. a ocărî, a insulta, a -înjosi, a-şi bate joc, a- lua în râs, a zeflemisi, a ridiculiza. 2. a necinsti, a viola, a dezonora, a profana

batjocoritor, -oare adj. zeflemist, sarcastic, caustic, incisiv, usturător

batjocură f. 1. bătaie de joc, ze­flemea, derâdere, băşcălie. 2. ruşine, ocară, necinste, înjosire

baza vb. 1. a se sprijini, a se rezema, a se încrede, a se bizui, a se întemeia, a conta, a crede

bazaconie f. v. ciudăţenie

bazar . v. piaţă

bază f. 1. temelie, fundament, suport, temei. 2. valoare, esenţă. 3. sursă, izvor, origine

bazilică f. biserică, templu, lăcaş de închinare

bazin n. 1. rezervor. 2. piscină, havuz

băcănie f. prăvălie, magazin

bădăran, -că adj. mitocan, ne­cioplit, primitiv, mahalagiu, jigodie

bădiţă m. 1. bădică, bădişor. 2. iubit, ibovnic, drăguţ

băga vb. 1. a vârî, a introduce, a împlânta, a înfige, a îndesa. 2. a angaja, a cheltui, a învesti. 3. a se amesteca, a interveni

băhnit, -ă adj. v. stătut

băiat m. 1. prunc, fiu, copil. 2. tânăr, adolescent, flăcău, puştan, june. 3. valet, fecior, chelner, ospătar

băieţandru m. flăcău, adolescent

băieţaş m. copil, băieţel

băjenar m. pribeag, fugar, refugiat

băjenie f. pribegie, fugă, refugiu, înstrăinare, emigrare

bălai, -ie adj. blond, bălan, plăvan, plăviţ, blondin

băiăbăneală f. legănare, clătinare, oscilare, pendulare

bălăcărle f. v. murdărie

bălăci vb. v. scălda

bălărie f. buruieni, beldie, dudău

băligar n. gunoi

bălmăji vb. v. Încurca

băltoacă f. v. baltă

bălţat, -ă adj. pestriţ, tărcat

bănat n. v. supărare

bănesc, -ească adj. financiar, monetar, economic

bănet n. v. avere

bănos, -oasă adj. profitabil, avantajos, rentabil

bănui vb. 1. a suspecta, a presu­pune, a crede, a intui, a presimţi, a-şi închipui, a întrezări. 2. (reg.) a re­greta, a-i părea rău

bănuială f. presupunere, suspiciune, închipuire

bănuitor, -oare adj. suspicios, gelos, temător, neîncrezător

bărăgan n. câmpie, câmp, şes

bărbat m. om, ins, individ, soţ

bărbătesc,-ească adj. 1. viguros, destoinic, tare, viril, masculin, puter­nic. 2. curajos, îndrăzneţ, cutezător, temerar, viteaz, neînfricat

bărbăţie f. 1. virilitate, tărie, ener­gie, putere, vigoare. 2. curaj, vitejie

bărbie f. 1. guşă. 2. barbă

bărbier m. frizer

bărbos adj. neras, nebărbierit, hirsut

bărdacă f. ulcică, cană

bărzăun m. bondar, gândac, in­sectă

băşcălie f. batjocură, glumă (proastă), ironie

băşică f. 1. vezică. 2. bubă, umflătură. 3. clăbuc, bulă

băştinaş, -ă adj. autohton, indigen, aborigen, pământean, neaoş

bătaie f. 1. lovire, ciocnire, izbitură, lovitură. 2. încăierare, răfuială păruială, corecţie. 3. bătălie, luptă, confruntare. 4. eşec, înfrângere, nereuşită. 5. pulsaţie, palpitare, zvâcnire. 6. suflare, adiere, vântuleţ

bătăios, -oasă adj. impulsiv, di­namic, răzbătător, agresiv

bătălie f. luptă, război, confruntare, ciocnire, campanie

bătători vb. a presa, a bate, a îndesa, a bătuci

bătăuş m. ciomăgar, mardeiaş, dălcauc

bătrânesc, -ească adj. (stră)vechi, patriarhal, tradiţional, învechit

bătuci vb. v. bătători

bătut, -ă adj. 1. lovit, atins, agresat. 2. îndesat, bătătorit, bătucit. 3. circulat, umblat, frecventat. 4. învins, înfrânt, biruit. 5. închegat, prins

băţ n. bâtă

băţos,-oasă adj. 1. ţeapăn, rigid, neflexibil. 2. fudul, trufaşi înfumurat

băut adj. beat, ameţit, cherchelit

băutor, -oare adj. v. beţiv

bâigui vb. v. îrigăima

bâjbâi vb. 1. a dibui, a orbecăi, a pipăi. 2, a mişuna, a furnica, a roi, a foi

bâlbâi vb. v. bolborosi

bâlci n. 1. târg, pidţă, iarmaroc. 2. zăpăceală, aiureală, încurcătură

bântui vb. 1. a pustii, a nimici, a distruge. 2. a asupri, a oprima, a năpăstui, a oropsi, a prigoni, a tiraniza

bârfă v. bârfeală

bârfeală f. cleveteală, bârfă, defăimare, calomnie, hulă, ocară, denigrare, ponegrire, mahalagism

bârfi vb. a defăima, a ponegri, a calomnia, a cârti

bârâi vb. v. cicăli

bârlog n. v. Adăpost

bârnă f. bară, grindă, pociumb, drug, babă, stâlp, bagdadie

bâtă f. băţ, ciomag, baston

bâtlan m. stârc

bâţâi vb. v. clătina

bâzdâc n. v. toană

bâzdâganie f. v. dihanie

bâzâi vb. v. zumzăi

bea vb. a consuma, a înghiţi (lichide), a suge, a pili

beat, -ă adj. 1. ameţit, băut, cher- chelit, afumat, turmentat. 2. tulburat, copleşit

beatitudine f. fericire, încântare, extaz

becaţă f. sitar, sităruş

becher m. burlac, neînsurat, holtei

beci n. 1. pivniţă, subsol. 2. închisoare, temniţă, răcoare, dubă

becisnic, -ă adj. 1. slab, debil, pirpiriu. 2. ticălos, infam, josnic, mizerabil

beizadea m. principe, prinţ

beladonă f. mătrăgună

belciug n. verigă

belea f. necaz, neajuns, neşansă, nefericire, mizerie

beletristic, -ă adj. literar, estetic, expresiv

belfer m. învăţător, institutor, pro­fesor, dascăl

beli vb. a jupui, ajuli, a holba

belicos, -oasă adj. agresiv, impul­siv, violent, bătăios

belşug n. bogăţie, opulenţă, abun­denţă, îndestulare, rod, prisos, huzur

belvedere f. foişor, balcon

Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B

belzebut m. diavolul, dracul, sa­tana, ucigă-l-crucea, scaraoţchi

benchetui vb. a chefui, a petrece, a se ospăta

benedicţiune f. binecuvântare, blagoslovire

benefic, -ă adj. binefăcător, priel­nic, binevenit, avantajos, pozitiv

beneficia vb. a profita, a câştiga, a se bucura, a se folosi de

beneficiu n. câştig, dobândă, avantaj, folos, adaos

benevol, -ă adj. de la sine, nesilit, facultativ, voluntar

benign, -ă adj. curabil, vindecabil, uşor, trecător

berbant adj. m. afemeiat, corupt, muieratic

berechet n. belşug, prisos, opu­lenţă, abundenţă, huzur

beregată f. laringe, gâtlej, gât

beretă f. basc

berneveci m. pl. iţari

bestial, -ă adj. sălbatic, feroce, cumplit, fioros, animalic

bestie f. animal, fiară

beşteleală f. mustrare, dojană, dojenire, critică, ceartă, observaţii

beteag, -ă adj. infirm, suferind, ‘ schilod

beteşug n. 1. infirmitate, schilodeală, betejeală, vătămare. 2. cusur, defect, neajuns, meteahnă. 3. boală, suferinţă, morb

betonieră f. malaxor

beţie f. 1. ebrietate, chercheleală, ameţeală, alcoolizare. 2. (fig.) încân­tare, însufleţire, entuziasm, elan, extaz, pornire ,

beţiv, -ă adj. alcoolic, băutor, beţivan

bezea f. sărut, sărutare, pupat

bezmetic, -ă adj. aiurit, zăpăcit, dereglat, pierdut, smintit, ţicnit

beznă f. întuneric, obscuritate, tenebre, întunecime

biber m. castor, breb biciui vb. 1. a şfichiui, a flagela, a snopi. 2. a satiriza, a ironiza, a critica (aspru)

biciuitor, -oare adj. usturător, ne­cruţător, nemilos

biciuşca f. cravaşă, nuia

bidon n. canistră, ploscă

biet, biată adj. 1. sărman, nevoiaş, sărac, mizer, pauper, nenorocit, mizerabil, de plâns. 2. umil, obscur, neînsemnat, insignifiant

bifurca vb. a se despărţi, a se desface, a se scinda

bigot, -ă adj. habotnic, fanatic, bisericos

bijuterie f. giuvaer, odor, podoabă

bilanţ n. rezultat, evaluare, încheiere, socoteală, situaţie (finală)

bilă f. 1. fiere. 2. sferă, glob

bilet n. 1. notă, însemnare, act. 2. scrisoare, epistolă, răvaş. 3. banc­notă

bilunar, -ă adj. chenzinal, bimensual

bină f. schelă, construcţie, edificiu, eşafodaj

bine adv. 1. aşa, just, perfect, de acord, desigur. 2. tare, vârtos, zdravăn. 3. plăcut, agreabil, frumos, simpatic. 4. precis, exact, de tot, de­plin

bine n. binefacere, avantaj, folos, satisfacţie, bunăstare

binecrescut, -ă adj. manierat, ci­vilizat, politicos, cumsecade

binecuvânta vb. a blagoslovi, a in­voca (harul ceresc), a ura (binele)

binecuvântare f. benedicţie, bla­goslovire, har (ceresc), destin (bun)

binecuvântat, -ă adj. 1. sfinţit, bla­goslovit, fericit, preamărit 2. just, legitim, întemeiat, justificat, raţional

binefacere f. 1. generozitate, faptă bună, ajutor, caritate. 2. folos, avan­taj, câştig, profit

binefăcător, -oare adj. 1, spriji­nitor, binevoitor, generos, săritor. 2. prielnic, folositor, binevenit, bun, util, necesar

binefăcut, -ă adj. voinic, zdravăn, solid, vânjos

bineînţeles adv. desigur, neîn­doielnic, cert, categoric, fireşte

bineţe f. salut, bună-ziua, noroc

binevenit, -ă adj. oportun, prielnic, bun, folositor, util

binevoi vb. a consimţi, a catadixi, a se învrednici, a se angaja

binevoitor, -oare adj. serviabil, amabil, săritor, cumsecade, generos

binişor adv. încet, lin, uşor, uşurel, alene

biografie f. cronologie (personală), povestea vieţii (cuiva)

bir n. impozit, dare, contribuţie, taxe, impunere

birjar m. vizitiu, droşcar, surugiu

birocraţie f. birocratism, for­malism, scriptologie

birou n. cancelarie, oficiu, ad­ministraţie

birt n. bodegă, restaurant, bistrou, ospătărie

birui vb. a învinge, a izbândi, a în­frânge, a răzbi, a depăşi

biruinţă f. învingere, victorie, izbândă, succes

biserică f. templu, bazilică, cate­drală, capelă, lăcaş de închinare

bisericesc, -ă adj. clerical, religios, ecleziastic

bisericuţă f. (fig.)cârdăşie, gaşcă, şleahtă, coterie

bitum n. smoală

bivuac n. tabără

bizar, -ă adj. ciudat, neobişnuit, curios, extravagant bizon m. bour

bizui vb. a conta, a se sprijini, a spera, a se încrede

blagoslovenie f. v. binecuvântare

blajin, -ă adj. v. blând

blam n. înfierare, dezaprobare, re­probare, vestejire, condamnare

blană f. 1. cojoc, şubă, bundă. 2. scândură

blasfemie f. calomnie, huiă, injurie, înjurătură

blazat, -ă adj. dezgustat, plictisit, indiferent, insensibil, sastisit

blazon n. stemă, emblemă, ar- moarii

blănar m. cojocar

bleg, bleagă adj. v. nătărău

blestem n. 1. imprecaţie, male­dicţie, afurisenie. 2. dezastru, potop, flagel, catastrofă, nenorocire

blestemat, -ă adj. 1. afurisit, anatemizat, excomunicat, urgisit. 2. rău, mizerabil, ticălos, mişel, infam, hain

blestemăţie f. v. nelegiuire

bleu adj. albastru, azuriu, havai

blid n. strachină, castron

blând, -ă adj. liniştit, bun, calm, blajin, potolit, domol, paşnic, cuminte, aşezat

blândeţă f. v. bunătate

bloc n. 1. stei, bolovan. 2. imobil, construcţie (cu etaje). 3. (fig.) alianţă, grup, coaliţie, grupare

bloca vb. a închide, a opri, a as­tupa, a bara

blocadă f. v. Încercuire

blond, -ă adj. bălai, bălan, codalb, băl

bluf n. cacialma, nereuşită, insuc­ces, eşec

boală f. 1. suferinţă, maladie, afecţiune, beteşug, morb, pătimire. 2. pică,’ ciudă, necaz, ranchiună, pornire, invidie

boare f. v. adiere

boarfe f. pl. catrafuse, bulendre, calabalâc

bob m. grăunte, sămânţă, boabă

bobina vb. a înfăşură, a depăna

bobină f. mosor

bobârnac n. v. Mustrare

boboc m. 1. mugur. 2. pui, puişor. 3. ucenic, novice, începător, recrut

boboti vb. a arde, a dudui

bocăni vb. v. ciocăni

boccea f. v. legătură

bocet n. plângere, tânguire, jelanie

boci vb. a plânge, a se tângui, a lăcrima

Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B

bodegă f. birt, ospătărie, bufet, bar

bodârlău m. cufundar, corcodel

bodogăneală f. 1. mormăială, bol­boroseală, bâiguială, bombăneală. 2. cicăleală, dăscăleală, sâcâială, mo­lestare

bogat, -ă adj. 1. înstărit, avut, bogătaş, cu cheag, cu stare, prosper, cuprins, pricopsit. 2. roditor, produc­tiv, fertil, mănos, fecund. 3. abundent, mult, mare, amplu, cuprinzător, întins. 4. fastuos, strălucitor, grandios, măreţ, impresionant

bogăţie f. 1. avere, avuţie, belşug, prosperitate, prisos, cheag. 2. am­ploare, abundenţă, vastitate, întin­dere, cuprindere, mărime

boi n. v. statură

boi vb. v. vopsi

boiangiu m. vopsitor

boicota vb. v. Submina

boier m. v. moşier

boieresc n. clacă, ruşfet, beilic

boierime f. aristocraţie, moşierime, nobilime, protipendadă

boieros, -oasă adj. v. trufaş

bojdeucă f. v. cocioabă

bolborosi vb. a mormăi, a bâigui, a bâlbâi

bold n. ac (cu gămălie)

boli vb. v. zăcea

bolid n. meteorit, aerolit

bolnav, -ă adj. suferind, infirm, be­teag, neputincios, incapabil

bolnăvicios, -oasă adj. debil, firav, şubred, maladiv

bolovan m. pietroi, stâncă

boltă f. 1. cer, firmament. 2. cu­polă, boltitură, arcadă, arc. 3. prăvălie, dugheană

bolti vb. a arcui

bombastic, -ă adj. retoric, emfatic, afectat, declamator, pompos, gran­dilocvent

bombat, -ă adj. convex, umflat, proeminent

bombăni vb. v. mormăi

bomboane f. pl. dulciuri, zahari­cale

bondar m. bărzăun

bonetă f. scufie, tichie bonificaţie f. rabat, reducere, scăzământ, facilităţi (de plată)

bont, boantă adj. turtit, ciuntit, retezat, fără vârf

bonton n. v. politeţe

bonz m. v. căpetenie

borangic n. mătase

borcănat adj. umflat, gros

borceag m. măzăriche

bord ţărm, margine, mal

bordel n. v. Colibă

Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B

bordură f. chenar, margine, tivitură

boreal adj. nordic, septentrional

borfaş m. pungaş, hoţ, găinar

borhot n. tescovină, boştină

boroboaţă f. ispravă, poznă

borşi vb. v. fermenta

bortă f. v. gaură

borţos, -oasă adj. 1. burtos, obez, gras. 2. ^gravidă, însărcinată, grea

borviz n. apă minerală

boschet n. tufiş

boscoană f. v. Vrajă

boscorodi vb. v. murmura

Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B

bostan m. dovleac, harbuz

bosumflat, -ă adj. supărat, îmbuf­nat, ţâfnos, capricios, sucit

bot . v. gură

boteza vb. v. numi

boţ – cocoloş, bulz

boţi vb. mototoli, cocoloşi, şifona

box n. pugilism

boxă f. compartiment, despărţitură

brac n. sfărmătură

Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B

brambura adv. alandala, aiurea, haotic, dezordonat, fără rost, ana­poda

brambureală f. debandadă, haos, dezordine

brancardă f. targa

branişte f. v. pădure

branşa vb. a conecta, a lega, a ataşa

branşă f. 1. ramură, domeniu, sector. 2. meserie, profesie, ocupaţie, slujbă, funcţie

braşoave f. p! fleacuri, poveşti, palavre, gogoşi, vorbe goale, minciuni

braţ  – 1. mână, brâncă. 2. ramură, ramificaţie, crac

brav, -ă adj. v. curajos

brava vb. a înfrunta, a sfida

bravo! interj, foarte bine, excelent, minunat, foarte frumos, felicitări!

bravură f. vitejie, eroism, bărbăţie, temeritate, cutezanţă, îndrăzneală

brazdă f. 1. răzor, polog. 2. (fig.) făgaş, dâră, urmă, pârtie

breaslă f. tagmă, corporaţie, rang, categorie, cin

breaz, -ă v. grozav

brebenel m. dediţel, brebenea, breabăn, ioţă, păştiţă. floarea-paştilor

breşă f. spărtură, gaură, deschizătură

brevet n. licenţă, permis, patentă

breviar – compendiu, sinteză

brezaie f. 1. capră. 2. paparudă

briceag n. cuţitaş, custură, brişcă

brigadă f. echipă, unitate, grup

brigand m. tâlhar, bandit, hoţ

briliant – diamant

brişcă f. trăsurică, cabrioletă

britanic, -ă adj. englez

briză f. v. adiere

brâu – 1. cingătoare, centură, cor­don, curea, şerpar. 2. mijloc, talie. 3. bordură, chenar, dungă, brână, ciubuc, vrâstă

broboadă f. basma, năframă

broda vb. 1. a coase, a înflora. 2. (fig.) a scorni, a născoci, a inventa

brodeală f. potrivire, nimereală, congruenţă

brodi vb. a se nimeri, a se potrivi, a concorda

broşa vb. a lega, a compacta

broşură f. cărţulie, fasciculă, opus­cul

bruftuială f. muştruluială, dăscă­leală, critică, mustrare, reproş

bruion n. ciornă, schiţă, concept

bruiaj n. perturbare, tulburare, larmă, zgomot

brumar m. noiembrie

brumă f. 1. pruină. 2. puţinătate, micime, fleac

brumărel m. octombrie

brumăriu, -ie adj. fumuriu, vineţiu

brun, -ă adj. negricios, brunet, oacheş, smolit, tuciuriu

brunet, -ă adj. v. brun

brusc, -ă adj. neaşteptat, deodată, subit, inopinat, spontan, fulgerător

brusca vb. a repezi, a bruftului, a înghesui, a maltrata

brusture m. lipan

brut, -ă adj. neprelucrat, nefinisat, necioplit, grosolan, primitiv, necizelat

brutal, -ă adj necivilizat, aspru, dur, silnic, agresiv, rău, neomenos

brutalitate f. duritate, asprime, răutate, agresivitate, neomenie

brutaliza vb. a agresa, a maltrata, a vătăma, a lovi, a bate, a ataca

bubă f. 1. abces, furuncul. 2. neajuns, încurcătură, complicaţie, greutate

bubui vb. a (de)tuna, a dudui, a vui, a răsuna

bucată f. 1. fragment, parte, frân­tură, porţie, crâmpei. 2. compoziţie, lucrare

bucate f. pl. 1. hrană, alimente, mâncare. 2. cereale, grâne

bucălat, -ă adj. v. dolofan

bucăţică f. fărâmă, părticică, fărâmătură, pic

buchet n. 1. mănunchi, smoc, chită. 2. miros, aromă, parfum

buchiseală f. învăţare, studiu, toceală

bucium n. corn, tulnic

buclă f. zuluf, cârlionţ, creţ

bucluc n. necaz, neajuns, încurcătură, mizerie

buclucaş, -ă adj. v. cârcotaş

bucolic, -ă adj. idilic, pastoral, campestru

bucolică f. eglogă, idilă

bucura vb. 1. a se desfăta, a se veseli, a se amuza, a jubila. 2. a beneficia, a profita, a se folosi de…

bucurie f. mulţumire, satisfacţie, plăcere, desfătare, euforie

bucuros, -oasă adj. satisfăcut, vesel, bine-dispus, voios, mulţumit

buf, -ă adj. burlesc, caraghios, gro­tesc, caricatural

bufant, -ă adj. înfoiat, umflat

bufet n. v. bodegă

bufniţă f. cucuvea, buhă, bogză

bufon m. măscărici, paiaţă, cabaz, ghiduş, caraghios

buhă f. bufniţă

buhăit, -ă adj. umflat, buget, puhav

buimac, -ă adj. v. zăpăcit

Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B

buimăceală f. năucire, zăpăceală, ameţeală, buimăcire

bulb m. tubercul

bulboană f. v. vâltoare

bulbucătură f. v. umflătură

buleandră f. v. zdreanţă

buletin n. 1. revistă, anuar, pe­riodic. 2. înştiinţare, anunţ, comunicat

bulin n. comprimat, caşetă, pilulă

buluc n. v. grămadă

buluci vb. v. înghesui

bulz n. cocoloş, bulgăre                     >

bumb m. nasture

bumbac n. 1. coton. 2. (înv.) vată

bun, -ă adj. 1. cumsecade, de treabă, amabil, inimos, generos, binevoitor. 2. blând, blajin, paşnic, prietenos, calm, cuminte, cuviincios. 3. plăcut, convenabil, binevenit, util, potrivit. 4. destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, apt, vrednic. 5. valabil, neuzat, nestricat, nealterat

bun n. v. avere

bună f. bunică

bună-credinţă f. v. sinceritate

bună-cuviinţă f. v. politeţe

bunăoară adv. precum, de exem­plu, de pildă

bunăstare f. v. belşug

bunătate f. omenie, cum- secădenie, generozitate, nobleţe, bunăvoinţă, amabilitate, blândeţe

bunăvoinţă f. 1. amabilitate, nobleţe, generoziate. 2. silinţă, râvnă, zel

bundă f. cojoc, pieptar

bun-gust n. rafinament, distincţie, eleganţă

bunic m. tată-mare, bun, taică, bunel

bunică f. mamă mare, bună, mamaie

bun-simţ n. sensibilitate, politeţe, bună-creştere, amabilitate

bură f. burniţă, ţârâială

burduf n. 1. foaie, stomac. 2. coş, coviltir

burduşi vb. 1. a umple, a în­grămădi, a îndesa, a ticsi. 2. (fam.) a bate, a snopi, a stâlci, a buşi. 3. a se coji, a se scoroji, a se coşcovi

burete m. ciupercă, hrib, rrfănătarcă

burghiu n. sfredel

buric n. omilie; (fig.) centru, mijloc

burlac m. celibatar, neînsurat, flăcău, becher, cavaler

burlesc, -ească adj. grotesc, cari­catural, caraghios, buf, parodic

burniţă f. ţârâială, bură, ploaie măruntă

burtă f. pântece, abdomen, foaie

buruiană f. bălărie, dudău, beldie

burzului vb. a se supăra, a se enerva, a reacţiona, a se înfuria

busolă f. 1. compas. 2. ghid, călăuză, cicerone

buşi vb. a împinge, a lovi, a izbi

buşon n. dop, astupuş

buştean m. trunchi, butuc, ciomp

butcă – trăsură (de lux), rădvan

butelcă f. sticlă, garafă, butelie

bute f. butoi, poloboc, saca, buriu

butelie f. sticlă, butelcă

butnar m. dogar

butoi n. bute, poloboc, saca, buriu

butonieră f. cheutoare, gaică

butuc m. buştean, trunchi, ciolhan, ciump

butucănos, -oasă adj. grosolan, nefinisat, necioplit, necizelat

buturugă f. butuc; cioată, ciump, buştean

buză f. 1. margine, limită. 2. tăiş, ascuţiş

buzdugan n. ghioagă, măciucă

buzunări vb. a fura, a şterpeli, a pungăşi

Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B
Doar la noi pe site poti gasi toate explicatiile necesare cu si despre Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B. Totusi nu uitati ca fiecare om este unic in propriul sau mod si chiar si lucrurile care au fost predestinate de catre soarta pot fi influentate si modelate de catre factorii externi, cum ar fi familia, prietenii, locul de munca, unde iti petreci timpul liber sau chiar ce mananci.

Mai jos ai comentariile pentru Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B.


Echipa semnificatie.ro este foarte recunoscatoare pentru faptul ca ai ajuns sa citesti pana aici. Speram ca am explicat totul cat mai detaliat posibil. Si nu uitati, sunteti liberi, ba chiar incurajati de catre noi sa va exprimati opinia despre articolul citit "Sinonimele care se încep cu litera B – Sinonime Cu litera B" in sectiunea de comentarii.

Sinonime Care Se Încep Cu Litera A – Dicționar de Sinonime

Sinonime Care Se Încep Cu Litera A – Dicționar de Sinonime

În acest articol urmează să descoperiți toate sinonimele din limba română care se încep cu litera A. Cuvinte care se încep cu litera A sunt :

a interj, ah!, aoleu!, oh!, ooo!, vai!, ce bine!

aba f. dimie, postav, pănură

abac n. numărătoare

abandon n. părăsire, renunţare, delăsare

abate vb. 1. a se depărta, a devia, a se îndepărta. 2. a divaga, a pălăvrăgi

abatere f. 1. deviere, deplasare. 2. anomalie, excepţie. 3. infracţiune, culpă, abuz, neregulă, vină

abătut, -ă adj. necăjit, supărat, de­primat, mâhnit, amărât, demoralizat abces n. buboi, coptură, furuncul abdomen n. burtă, pântece, foaie abdica vb. a renunţa, a abandona aberant, -ă adj. absurd, nebunesc, eronat, aiurea

aberaţie f. stupiditate, absurditate, scrânteală

abia adv. 1. doar, numai. 2. tocmai. 3. cu greu, anevoie, cu dificultate

abil, -ă adj. 1. iscusit, dibaci, îndemânatic, priceput, destoinic, isteţ. 2. şiret, viclean, şmecher, descurcăreţ

abis n. hău, prăpastie, genune, ne­ant

abject, -ă adj. ticălos, josnic, mizerabil, dezgustător

abjura vb. a renega, a se lepăda, a refuza

ablaţie f. extirpare, tăiere, elimi­nare, scoatere

abnegaţie f. dăruire, devotament, consacrare

aboli vb. a înlătura, a suprima, a desfiinţa

abominabil, -ă adj. groaznic, în­grozitor, josnic, teribil, dezgustător

aborda vb. 1. a acosta, a opri (la ţărm). 2. a începe, a se apuca, a ataca

abordabil, -ă adj. accesibil, la îndemână, practicabil

aborigen, -ă adj. băştinaş, localnic, autohton

abraş, -ă adj. nărăvaş, nervos, ne­supus

abrevia vb. a scurta, a condensa, a sintetiza, a reduce

abroga vb. a anula, a suprima, a invalida, a desfiinţa

abrupt, -ă adj. pieziş, prăpăstios, priporos, pieptiş

abrutizat, -ă adj. dezumanizat, ani- malizat, îndobitocit

absent, -ă adj. 1. neprezent, lipsă. 2. neatent, distrat, zăpăcit, aiurit

absolut, -ă adj. 1. complet, deplin, total. 2. cert, sigur, neapărat, imperios

absolutism n. autocraţie, dictatură

absolvenţă f. încheiere, absolvire, terminare

absolvi vb. 1. a sfârşi, a termina, a încheia (un ciclu). 2. a scuti, a ierta

absorbi vb. 1. a înghiţi, a sorbi, a încorpora. 2. a captiva, a preocupa

abstinenţă f. abţinere, reţinere, conţi nenţă

abstract, -ă adj. teoretic, ireal absurd, -ă adj. iraţional, stupid, fără sens, ilogic, aberant

absurditate f. aberaţie, non sens, enormitate, stupiditate

abţine vb. a se reţine, a se stăpâni, a se înfrâna, a renunţa, a se opri

abundenţă f. belşug, bogăţie, prisos, opulenţă, îmbelşugare

abur, n. vapori

abuz n. 1. exces, necumpătare, surplus. 2. abatere, infracţiune, ilegalitate

abuziv, -ă adj. arbitrar, samavolnic, ilegal, silnic, despotic

academic, -ă adj. elevat, solemn, distins

acalmie f. linişte, tihnă, pace acapara vb. a strânge, a aduna, a monopoliza

acar m. macagiu

acătării adj. frumos, bun, potrivit, pe plac, deosebit

accelera vb. a iuţi, a grăbi, a zori, a urgenta

accent n. ton

accentua vb. 1. a sublinia, a rele­va, a reliefa, a evidenţia. 2. a întări, a intensifica, a fortifica, a înteţi, a po­tenţa

accepta vb. a primi, a agrea, a fi de acord, a consimţi

acceptabil, -ă adj. convenabil, potrivit, bun, favorabil

accepţie f. înţeles, semnificaţie, sens, valoare, conţinut

acces n. 1. intrare, liberă-trecere. 2. criză, atac, puseu

accesibil, -ă adj. la îndemână, convenabil, abordabil, practicabil

accesoriu, -ie adj. auxiliar, se­cundar, adăugat

accesorii n. pi. garnituri, com­pletări

accident n. nenorocire, rănire, neajuns

accidental, -ă adj. întâmplător, ocazional, incidental, secundar

accidentat,-ă adj. 1. rănit, lovit. 2. învălurat, neregulat, discontinuu acela pron. (pop.) ăla

acerb, -ă adj. aspru, nemilos, teribil, înverşunat

acesta pron. ăsta

achita vb. 1. a plăti, a onora, a li­chida (o datorie). 2. a ierta, a absolvi, a şterge (o sancţiune). 3. a ucide, a omorî, a suprima

achiziţiona vb. a procura, a face rost, a cumpăra, a dobândi

aciua vb. a adăposti

aclama vb. a ovaţiona, a aplauda aclamaţii f. pl. uraie, ovaţii, vivat aclimatiza vb. a adapta, a acomo­da, a familiariza

acolit m. v. însoţitor

acomoda vb.v. adapta

acompania vb. însoţi, a secunda acont n. avans, arvună

acoperi vb. 1. a înveli, a înfăşură. 2. a ascunde, a tăinui, a masca, a învălui

acoperiş, n. înveliş, acoperământ

acord n. 1. înţelegere, învoire, con­sens, asentiment, învoială. 2. pact, tranzacţie, convenţie

acorda vb. 1. a da, a oferi, a preda, a transmite. 2. a potrivi, a regla, a armoniza

acosta vb. a aborda, a lega, a prin­de (de mal)

acroşa vb. a agăţa, a anina, a prin­de, a se crampona

acru, -ă adj. 1. acrit, murat, fermentat. 2. posac, ursuz, moro­cănos, respingător

acrituri f. pi murături

act s. n. 1. document, atestat, do­vadă, hrisov, zapis, uric. 2. acţiune, faptă

activ, -ă adj. harnic, muncitor, vrednic, neobosit, zelos, energic, dinamic

activa vb. a lucra, a rrunci, a realiza. 2. a intensifica, a dinsrriza, a înviora, a stimula

activitate f. muncă, lucru, treabă, îndeletnicire, preocupare, ocupaţie

activiza vb. a impulsiona, a dâ zor, a dinamiza, a activa

actor m. artist, interpret *

actual, -ă adj. ^de azi, curenţ. con­temporan, prezent

actualmente adv. acum, azi, în prezent

acţiona, vb. a lucra, a opeia, a ac­tiva, a mişca, a întreprinde ce/a

acţiune f. 1. faptă, lucrai, reali­zare. 2. proces, pâră. 3. subiect, intrigă, fabulaţie

acuitate f. pătrundere, agerime, subtilitate, ascuţime

acum adv. în acest Moment, neîntârziat, imediat, numaidecât, în­dată, acuşi

acumula vb. a aduna, a strânge, a înmagazina

acut, -ă adj. 1. ascuţit, pătiunzător, subţire. 2. intens, violent, Duternic, viu

acuza vb. a învinui, a incijmina, a învinovăţi, a inculpa

acvilă f. vultur, pajură

adagio adv. lent, încet, rar

adagiu n. maximă, aforism, zicere, cugetare, sentinţă, dicton

adaos, n. completare, sjpiiment, anexă, addenda, apendice

adapta vb. a potrivi, a arnioniza, a acomoda, a adecva, a aclimatiza

adăpost n. A. cămin, scăpare, bâr­log, sălaş, cuib, azil, liman, r&fugiu. 2. ocrotire, protecţie, pavăză

adăposti vb. a ocroti, a găzdui, a primi, a oblădui, a proteja

adăsta vb. v. aştepta

adăuga vb. a completa, ^ alătura, a împlini

adecvat, -ă adj. potrivit, acomodat, adaptat

addenda f. adaos, plus ademeni vb. a amăgi, a atrage, a tenta, a ispiti, a momi, a seduce, a păcăli

ademenitor, -oare adj. atrăgător, tentant, ispititor, seducător, îmbietor

adept m. partizan, susţinător, părtaş, aderent

adera vb. a se alătura, a se ralia, a se reuni

adesea adv. des, de multe pri, adeseori, frecvent, repetat

adevăr n. 1. realitate, veridicitate, veracitate, real. 2. autenticitate, exac­titate, justeţe

adevărat, -ă adj. 1. real, aievea, cert, veridic, de netăgăduit. 2. sigur, corect, just, exact, drept, autentic

adeveri vb. a dovedi, a confirma, a justifica

adeverinţă f. dovadă, act, înscris, document, mărturie

adeziune f. alăturare, însoţire, soli­darizare, fraternizare, consens

adiacent, -â adj. alăturat, anexat, contiguu

adică adv. anume, recte, cum se zice, id est

adiere f. boare, pală, vântuleţ, zefir, suflare

ad-interim adj. locţiitor, interimar adio interj, salut!, s-a terminat!, gata!

adipos-oasă adj. gras

adiţional, -ă adj. adăugat, supli­mentar, în plus

adânc,-ă adj. 1. afund, profund, străfund. 2. temeinic, esenţial, puter­nic

adânci vb. a mări, a spori, a creşte, a se amplifica, a agrava

adâncime f. profunzime, străfund, afund, adânc

adâncitură f. groapă, scobitură, găvan, bortă

adjuca vb. a atribui, a acorda, a da

adjunct, -ă adj. auxiliar, ajutător, secundar

administra vb. 1. a conduce, a gospodări, a cârmui. 2. a aplica, a face (un tratament)

administrator m. intendent

admirabil, -ă adj. excelent, minunat, încântător, splendid, deosebit, ferme­cător, strălucit

admite vb. a încuviinţa, a primi, a fi de acord, a accepta, a consimţi

admiraţie f. stimă mare, preţuire, consideraţie deosebită

admonesta vb. a mustra, a certa, a reproşa, a consemna

adnota vb. â glosa, a consemna, a comenta

adolescent, -ă s. tânăr(ă),june, jună, flăcău, fată

adopta vb. 1. a înfia. 2. a primi, a accepta, a-şi însuşi (o idee)

adora vb. a venera, a diviniza, a idolatriza

adorabil, -ă minunat, fer­mecător, încântător

adormi vb. a aţipi

adresa vb. a trimite, a expedia (ceva)

adresant, -ă adj. destinatar

aduce vb. 1. a purta, a transporta, a căra. 2. a rodi, a produce, a crea, 3. a semăna, a fi similar

adulmeca vb a mirosi, a simţi, a presimţi

adula vb. a linguşi, a se ploconi, a fi servil

adult, -ă adj. matur, maturizat, copt adulter n. infidelitate, necredinţă, trădare (de soţ)

aduna vb. a strânge, a acumula, a colecta, a agonisi, a îngrămădi, a însuma, a adiţiona, a reuni

adunare f. 1. acumulare, însumare, îngrămădire, strângere. 2. întrunire, reunire, întâlnire, consfătuire, consul­tare

adunătură f. ceată, şleahtă, strân- sură, mulţime, gloată

adus, -ă adj. aplecat, încovoiat, cocârjat, curbat

advers, -ă adj. contrar, opus, potrivnic, antinomic

adversar m. rival, concurent, opo­nent

aer n. 1. atmosferă, văzduh, cer. 2. expresie, faţă, mină, figură, fizio­nomie

aerian, -ă adj. diafan, vaporos, străveziu, transparent

aerisi vb. a ventila, a împrospăta (aerul)

aerodrom n. Aeroport

aeroplan n. avion, aeronavă

aerostat n. balon

afabil, -ă adj. v. Binevoitor

afacere f. 1. treabă, acţiune, ches­tiune. 2. combinaţie, aranjament, în­vârteli, alişveriş

afacerist m. speculant, profitor, în­vârtit, bişniţar

afanisi vb. v. ofili

afară! interj, ieşi!, pleacă!, marş!, valea!

afect n. sentiment, emoţie, simţire, sensibilitate

afecta vb. 1. destina, a acorda,’a repartiza. 2. a întrista, a îndurera, a indispune, a leza, a prejudicia, a atinge, a păgubi. 3. a se sclifosi, a se fandosi, a se ismeni

afectare f. 1. emfază, retorică, bombasticism. 2. sclifoseală, fan­doseală

afectat, -ă adj. 1. întristat, mâhnit, abătut, trist. 2. emfatic, retoric, umflat, fals, forţat

afectiv, -ă adj. sentimental, emotiv, emoţional, emoţionant

afectivitate f. sentiment, emoţie, vibraţie sufletească

afectuos, -oasă adj. amical, cordial, prietenos, tandru

afecţiune f. 1. iubire, simpatie, ataşament, dragoste. 2. boală, sufe­rinţă, maladie

afinitate f. înrudire, asemănare, analogie, potrivire, congruenţă

afirma vb. 1. a spune, a zice, a susţine, a declara, a exprima. 2. a se remarca, a se impune, a se evidenţia

afiş n. anunţ, înştiinţare, informare (scrisă)

afânat, -ă adj. înfoiat, pufos, moale afla, vb. 1. a găsi, a descoperi, a născoci, a inventa. 2. a fi, a exista, a se găsi

afluenţă f. 1. mulţime, aflux, gloată, îmbulzeală. 2. belşug, surplus, abundenţă

aforism n. maximă, sentinţă, dic­ton, zicere, adagiu, cugetare

aflux n. v. afluenţă

afront n. v. jignire, înfruntare, insultă, vexare, ofensă, ultraj

afuma vb. v. îmbăta, a se cher- cheli, a se ameţi

afund n. v. adânc

afurisit, -ă adj. v. blestemat, rău, ticălos, mizerabil, antipatic

agale adv. domol, încet, alene, lin, binişor, liniştit

agasa vb. a deranja, a enerva, a indispune, a supăra, a înfuria

agasant, -ă adj. v. supărător

agăţa vb. a atârna, a spânzura, a suspenda, a anina, a acroşa

ageamiu, -ie adj. nepriceput, ne­format, începător, novice, cârpaci agentură, f. v. agenţie

agenţie f. filială, sucursală, repre­zentanţă, agentură

ager, -ă adj. iute, sprinten, vioi, isteţ, dibaci, subtil, perspicace

agil,-ă adj. vioi, sprinten, iute, ager

agita vb. 1. a (se) frământa, a (se) zbuciuma, a (se) tulbura. 2. a răzvrăti, a incita, a revolta, a mişca

agitat, -ă adj. v. neliniştit, zbuciu­mat, tulburat, nervos

agitaţie f. 1. tumult, frământare, neastâmpăr, nelinişte. 2. răscoală, răzvrătire, rebeliune

aglomera vb. a îngrămădi, a ticsi, a aduna, a înghesui

aglomeraţie, f. înghesuială, în­grămădire, îmbulzeală, afluenţă, învălmăşeală

aglutina vb. v. uni

agonisi vb. a aduna, a economisi, a câştiga, a dobândi

agonie f. comă, leşin (final)

agrafă f. clamă, copcă

agramat,-ă adj. incult, prost, stupid, neinstruit, prostănac

agrava vb. v. înrăutăţi

agrea vb. a plăcea, a conveni, a accepta

agreabil, -ă adj. plăcut, atrăgător, drăguţ, simpatic

agrega vb. v. contopi

agrement n. 1. distracţie, des­fătare. 2. aprobare, consimţământ, acceptare

agresiune f. v. atac

agresiv,-ă ad. provocator, belicos, violent, nestăpânit

agresor m. v. atacator

agricol, -ă adj. agrar

ahtiat, -ă adj. v. dornic ai m. (reg) usturoi, praz

aidoma adv. întocmai, aievea, deopotrivă, la fel

aievea adv: adevărat, sigur, real, autentic, concret

aiura, vb. v. delira

aiurea adv. 1. altunde, în alt loc, departe. 2. deloc, nicidecum, nicicum, nici gând

aiureală f. 1. delir. 2. zăpăceală, sminteală. 3. absurditate, tâmpenie

aiurit,-ă adj. 1. zăpăcit, zănatic, zurliu, bezmetic. 2. ţicnit, nebun

ajun n. preziuă

ajunge vb. 1. a sosi, a veni..2. a reuşi, a izbuti, a răzbate. 3. a se îmbogăţi, a se realiza

ajuns, -ă adj. căpătuit, îmbogăţit, pricopsit, cu cheag, parvenit

ajusta vb. v. potrivi

ajuta vb. a sprijini, a susţine, a proteja, a asista, a susţine, a servi

ajutător, -oare adj. auxiliar, sus­ţinător, de sprijin

ajutor n. sprijin, protecţie, asis­tentă, reazem, concurs, ocrotire, tutelă

alai n. convoi, cortegiu, suită, pompă

alambica vb. a distila, a rafina alambicat, -ă adj. rafinat, căutat, subtil, decantat

alarma vb. a speria, a tulbura, a alerta, a nelinişti

alaun n. piatră acră

alătura vb. a anexa, a ataşa, a juxtapune, a reuni

alături adv. 1. colea, acolea, vecin cu, de aici. 2. laolaltă, împreună

alb, -ă adj. dalb, coliliu, ca zăpada

albastru, -ă adj. azuriu, bleu, vânăt

albăstreală f. ultramarin, vineţeală, sineală

albeaţă f. glaucom

albi vb. a încărunţi

albie f. 1. copaie, covată, postavă, troacă, căpistere. 2. matcă, vad, curs

albinărie f. prisacă, stupină, stupărie. 2, apicultură

albinărit n. apicultură, stupărit, prisăcărie

albişor m. obleţ (peşte)

albituri f. pl. rufărie, schimburi, len­jerie, primeneli

alburiu, -ie adj. albicios, bălai, coliliu

alcătui vb. a întocmi, a concepe, a crea, a realiza, a forma, a compune, a plăsmui, a construi

alcool n. spirt, etanol

alcoolic, -ă adj. beţiv, băutor, pilangiu

alean n. dor, nostalgie, melancolie, păs, aspiraţie

aleatoriu, -ie adj. întâmplător, oca­zional, circumstanţial

alege vb. 1. a selecta, a reţine, a prefera, a sorta, a tria. 2. a distinge, a deosebi, a discerne. 3. a vota, a desemna, a investi

alegoric, -ă adj. simbolic

alegru, -ă adj. v. vioi

alene adv. domol, încet, lin, uşurel, binişor

alerga vb. a fugi, a goni, a o lua la picior, a fugări

alergătură f. goană, fugă, alergare, cursă

alert, -ă adj. v. vioi

alertă f. alarmă

ales, -easă adj. deosebit, distins, superior, eminent, remarcabil, fin, delicat, ilustru, excepţional

alia, vb. 1. a reuni, a întovărăşi, a solidariza. 2. a împreuna, a amesteca

alibi n. justificare, motivare, scuză

aliena vb. 1. a înstrăina, a transfera. 2. a (se) sminti, a (se) ţâcni, a înnebuni

alienat, -ă adj. v. nebun

alienaţie f. nebunie, sminteală, ţâcneală, folie

alifie f. cremă, pomadă, unguent

alimenta vb. a hrăni, a nutri, a da (de) mâncare, a întreţine

alimentaţie f. mâncare, hrană, nutriment, alimentare, consum

alina vb. a potoli, a calma, a do­moli, a îmblânzi, a linişti, a uşura, a tempera

alineat n. paragraf

alinia vb. a înşirui, a înşira, a ordona, a rândui

alinta vb. 1. a dezmierda, a mân­gâia, a răsfăţa, a giugiuli. 2. a râzgâia, a cocoli

alintare f. 1. răsfăţ, dezmierdare, mângâiere, giugiuleală. 2. sclifoseală, fandoseală, izmeneală, afectare

alipi vb. a lipi, a ataşa, a reuni, â anexa, a aglutina, a agrega

alişveriş n. v. negoţ

Sinonime Care Se Încep Cu Litera A – toate sinonimele din limba română

allegretto aoV. (muz) vioi, repede, vesel, allegro

allegro adv. (muz.) v. allegretto

aloca a atribui, a da, a repar­tiza, a acorda

alocaţie f. fond, resurse, cotă-parte

alocuţiune f. cuvântare, vorbire, discurs, logos

alogen m. v. străin

alpestru, -ă adj. montan, alpin

altar n. sanctuar, pristol

altădată adv. 1. odinioară, odată, în trecut. 2. în viitor, curând, de aici, înainte

altcum adv. altfel, altminteri, în alt mod

altera vb. 1. a (se) strica, a (se) descompune, a se acri, a fermenta. 2. a deforma, a denatura, a falsifica, a mistifica

altercaţie f. v. ceartă

alternare f. schimbare, perindare, variaţie, succesiune

alternativ, -ă adj. cu schimbul, pe­riodic, când unul când altul

altfel adv. altcum, altminteri, deosebit

altitudine f. înălţime, nivel, cotă

altminteri adv. altfel, altcum

altoi s.n. mlădiţă

altruism n. generozitate, dăruire, mărinimie, largheţe

altul pron. celălalt

altundeva adv. aiurea, în alt loc

aluat n. dospeală, cocă, plămă­deală, maia

aluneca vb. a aluneca, a se de­plasa, a. se mişca, a lisa

alunga vb. a izgoni, a “goni, a fugări, a îndepărta, a înlătura, a elimina

alungi vb. a lungi, a întinde, a prelungi

alură f. înfăţişare, aspect, aer

aluviune f. nămol, glod, noroi

amabil, -ă adj. binevoitor, gentil, serviabil, simpatic, politicos, cordial

amabilitate f. v. bunăvoinţă

amalgam n. amestec, combinaţie, conglomerat

amanet n. gaj, garanţie, chezăşie, zălog

amant, -ă m.f. ibovnic, iubit, drăguţ, concubin

amar n. jale, suferinţă, chin durere, necaz, belea

amarnic, -ă adj. teribil, straşnic, crunt, grozav

amator, -oare adj. 1. dornic, iubitor, râvnitor. 2. diletant, neprofesionist

amăgeală f. amăgire, momeală, minciună, mistificare, înşelare

amăgi vb. v. înşela

amăgitor, -oare adj. înşelător, seducător, iluzoriu, mincinos, himeric

amănunt n. detaliu

amănunţit, -ă adj: detaliat, în amănunt, minuţios, migălos, scrupulos

amărăciune f. necaz, supărare, amăreală, tristeţe, mâhnire

amăreală f. v. amărăciune

amărî vb. a supăra, a întrista, a indispune, a necăji, a mâhni

amărât, -ă adj. 1. trist, supărat, necăjit, mâhnit, indispus. 2. degradat, uzat, jerpelit, ponosit, vechi

ambala vb. 1. a împacheta, a înfăşură, a lega. 2. a se enerva, a se înfuria, a se antrena, a se aprinde, a se mânia

ambianţă f. mediu, anturaj

ambigen n. neutru (gen)

ambiguu, -ă adj. neclar, echivoc

ambiguitate f. echivoc, neclaritate, confuzie

ambii pron. amândoi, pereche

ambitus, n. diapazon, întindere, registru

ambiţie f. 1. orgoliu, înfumurare, mândrie. 2. aspiraţie, pretenţie, râvnă, dorinţă, veleitate

ambiţios, -oasă adj. orgolios, ve­leitar, pretenţios, stăruitor, în­căpăţânat

ambră f. chihlimbar

ambulanţă f. sanitară, salvare

ameliora vb. a îmbunătăţi, a în­drepta, a optimiza

amenaja vb. a aranja, a pregăti, a pune la punct

amenda vb. 1. a penaliza, a sancţiona. 2. a îndrepta, a corecta, a ameliora

amenda f. penalizare, pedepsire

ameninţare f. 1. apostrofare, ad- monestrare, reproş. 2. pericol, primej­duire, primejdie

amestec n. 1. imixtiune, ingerinţă, intervenţie, participare. 2. combinare, împreunare, unire, aliaj, melanj, conglomerat, mixtură

amestecat, -ă adj. eterogen, felurit, variat, pestriţ, diferit

amesteca vb. 1. a combina, a îmbina, a reuni, a alia, a asocia, a pune împreună. 2. a interveni, a se băga, a participa, a se vârî, a se încurca

ameţeală f. vertij, vârtej, buimă­ceală, năucire

ameţi vb. 1. a zăpăci, a buimăci, a dezechilibra, a năuci 2. a se îmbăta, a se afuma, a se turmenta, a se chercheli

amfitrion m. gazdă

amiabil, -ă adj. v. binevoitor

amiază f. miezul zilei, prânz

amic, -ă m. prieten, ortac

Vezi Sinonime Care Se Încep Cu Litera A – Sinonimele care se încep cu A

amical, -ă adj. prietenesc, priete­nos, cordial, amabil, afabil

aminti vb. 1. a(-şi) reaminti, a evoca, a redeştepta. 2. a pomeni, a menţiona, a indica, a consemna, a semnala

amintire f. 1. aducere aminte, suvenir. 2. memorie, reţinere. 3. semn, indice. 4. (ia pl.) memorii

amâna vb. a păsuK a temporiza, a –prelungi

amândoi pron. ambii, pereche

amnezie f. Uitare

amnistie f. iertare, scutire, ştergere (de pedeapsă)

amor n. iubire, dragoste, afecţiune, pasiune, liubov

amorezat, -ă adj. îndrăgostit, înamorat

amorf, -ă adj. inform, neorganizat

amorţeală f. 1. toropeală, mole- şeală, slăbire. 2. (fig.), inerţie, in­diferenţă, stagnare

amorţi vb. a înţepeni, a paraliza, a insensibiliza

amorţire f. v. Amorţeală

amplasa vb. a aşeza, a situa, a stabili

amplifica vb. a. mări, a dezvolta, a spori, a dilata, a extinde

amploare f. întindere, mărire, dezvoltare, volum

amploiat m. v. funcţionar

amplu, -ă adj. mare, vast, întins, larg, dezvoltat, cuprinzător >

amprentă f. urmă, pecete

amputa vb. a tăia, a detaşa

amuletă f. talisman

amurg n. înserare, asfinţit, apus, crepuscul, seară

amurgi vb. a însera, a înnopta, a asfinţi

amuţi, vb. a tăcea (subit), a încremeni, a înlemni, a muţi

amuza vb. a desfăta, a distra, a se veseli, a petrece

amuzament n. distracţie, petre­cere, agrement, desfătare

amuzant, -ă adj. distractiv, vesel, hazliu, nostim, comic, ilar

ani m. pl. epocă, perioadă timp, vreme

anabolism n. Asimilaţie

anacronic, -ă adj. depăşit, în­vechit, ieşit din uz, inactual

anahoret m. sihastru, schimnic, monah, ascet, pustnic, eremit

anale f. pl. cronici, letopiseţi, con­semnări, cronografe

analfabet, -ă adj. incult, neinstruit, fără carte, prost

analiza vb. a cerceta, a studia, a examina, a investiga, a explora

analiză f. cercetare, investigaţie, examinare, studiere, urmărire

analog, -oagă adj. asemănător, similar

ananghie f. neajuns, constrângere, lipsă, suferinţă, necaz, dificultate

anatemă f. afurisenie, excomuni­care, blestem

ancestral, -ă adj. strămoşesc, arhaic, străvechi, din moşi-strămoşi

anchetă f. investigaţie, cercetare, instruire, analiză

anchiloza vb. a înţepeni, a se prinde

ancora vb. a acosta, a opri (la ţărm), a fixa, a prinde, a ţintui

anecdotă f. glumă, spirit, povestire hazlie, banc

anemic, -ă adj. slab, firav, slăbit, epuizat, nerezistent

anemiat,-ă adj. vlăguit, epuizat, slăbit

anemonă f. dediţel

anevoie adv. dificil, greoi, abia

anevoios, -oasă adj. dificil, spinos, aspru, silnic

anevoinţă f. v. greutate

anexa vb. a alătura, a ataşa, a lega

angaja vb. 1. a (în) tocmi, a încadra, a numi, a primi (în serviciu). 2. a se lega, a promite, a se îndatora

angajament n. v. legământ

angajat, -ă m. f. salariat, slujbaş, funcţionar, simbriaş

angarale f. p/. 1. biruri, dări, sarcini, corvoade, obligaţii, impozite. 2. necazuri, belele

angelic, -ă adj. v. îngeresc

angoasă f. v. nelinişte

anihila vb. a anula, a înlătura, a neutraliza, a zădărnici

anima vb. v. însufleţi

Sinonime Care Se Încep Cu Litera A – Sinonime Cu Litera A

animal n. 1. făptură, creatură, fiinţă, vietate, vieţuitoare. 2. fiară, bestie, jivină, dihanie, lighioană, do­bitoc

animat, -ă adj. v. însufleţit

animaţie f. 1. însufleţire, antren, vioiciune. 2. agitaţie, forfotă, vânzoleală

animozitate f. neînţelegere, con­fruntare, nervozitate, ostilitate

anina vb. a atârna, a agăţa, a lega, a spânzura

aniversa vb. v. sărbători

aniversare f. sărbătorire, prăz- nuire, ziua naşterii, aniversară

anodin, -ă banal, obişnuit, ne­interesant, de rând

anomalie f. 1. abatere, deviere, deturnare. 2. defect, cusur, meteahnă

anonim, -ă adj. nenumit, fără nume, neştiut

anorganic, -ă adj. mineral, ne­organic

anormal,-ă adj. 1. neobişnuit, nefiresc, ieşit din comun. 2. ţicnit, aiurit, nebun, smintit

anost, -ă adj. plictisitor, monoton, banal

anotimp n. sezon

ansamblu n. 1. grup, formaţie, colectiv, trupă. 2. tot, întreg, totalitate

antagonic, -ă adj. opus, potrivnic, antonimie

antecesor, -oare adj. v. Înaintaş

anterior, -oară adj. precedent, dinainte, premergător

anteriu n. sutană, reverendă

antic, -ă adj. (stră)vechi

anticipa vb. a prevesti, a presimţi

anticipat, -ă adj. preliminar, prealabil, prevestit

antidot n. remediu, leac, contra- otravă, contramăsură

antimoniu n. stibiu

antipatic,-ă adj. nesuferit, ne­plăcut, respingător, dezagreabil

antipatie f. resentiment, repulsie, aversiune, pornire, detestare

antiteză f. opoziţie, antinomie, contrarietate

antinomie f. v. antiteză

antologie f. florilegiu, culegere (de texte)

antract n. pauză

antrax n. dalac, pustulă, cărbune

antrena vb. a stimula, a dinamiza, a pune în mişcare, a duce, a târî, a mobiliza, a înflăcăra

antreu n. vestibul, hol

antricot n. cotlet

antropofag m. canibal

anturaj n. mediu, ambianţă, cadru, cerc, sferă, societate, companie

anula vb. a desfiinţa, a suprima, a anihila, a invalida, a abroga, a elimina, a aboli, a revoca, a infirma

anume adv. înadins, expres, in­tenţionat, chiar aşa, adică

anumit, -ă adj. 1. hotărât, determi­nat, stabilit, precizat. 2. oarecare, careva

anunţ n. înştiinţare, comunicare, afiş

anunţa vb. a înştiinţa, a vesti, a comunica, a aviza, a informa, a da de ştire, a încunoştinţa, a anticipa

anvergură f. întindere, lărgime, spaţiu

anxietate f. v. nelinişte

apanaj n. v. bază

aparat n. mecanism, maşinărie, instrument, sculă

aparent, -ă adj. 1. nereal, iluzoriu, imaginar, înşelător, părelnic, fals. 2. evident, vădit, vizibil, real, transpa­rent, concret

apariţie f. 1. ivire, ieşire, arătare, naştere. 2. difuzare, publicare

apartament n. locuinţă, casă, domiciliu, adăpost

aparte adj. separat, deosebit, distinct, special, singular, insolit

apartenenţă f. origine, pro­venienţă, legătură

aparţine vb. a ţine de, a depinde, a fi dependent de…

apaş m. v. tâlhar

apatic, -ă adj. indiferent, ne­păsător, insensibil, rece

apatie f. v. nepăsare

apă f. râu, fluviu, mare, lac, ocean, baltă

apăra vb. 1. a ocroti, a proteja, a oblădui, a feri, a păzi. 2. a (se) justifica, a (se) dezvinovăţi, a (se) scuza, a (se) dezvinui

apăraie f. baltă, băltoacă, lăcărie

apărător,-oare adjK 1. ocrotitor, protector, reazem, oblăduitor. 2. avocat defensor. 3. (sport) fundaş, bec

apărea vb. 1. a (se) ivi, a (se) arăta, a (se) vedea, a (se) înfăţişa, a (se) prezenta 2. a ieşi, a (se) publica, a (se) tipări, a difuza

apăsa 1. a presa, a strânge, a împinge. 2. a accentua, a insista. 3. a asupri, a oprima, a oropsi, a împila, a exploata, a urgisi

apăsător, -oare adj. chinuitor, copleşitor, covârşitor, greu, chinuitor

apel n. v. chemare

Sinonime Care Se Încep Cu Litera A – toate sinonimele limbii române

apela vb. a cere, a solicita, a ruga, a recurge la…

apelativ n. nume, calificativ, atribut

apendice n. anexă, adaos, supli­ment

aperitiv n. gustare, mezefic

apertură f. v. deschideri

apetisant, -ă adj. 1. gustos. 2. atrăgător, plăcut, fasqinant, fer­mecător, seducător

apetit n. poftă, dorinţă, pornire, propensiune

apicultor m. prisăcar, stupar, albinar

aplana vb. a potoli, a pacifica, a linişti

aplauda vb. a ovaţiona, a aclama

apleca vb. 1. a (se) pleca, a îndoi, a încovoia, a înclina. 2. a curba, a se cocârja, a povârni. 3. a se ploconi, a se supune, a fi obedient

aplica vb. 1. a practica, a folosi, a întrebuinţa, a utiliza. 2. a se consacra, a (se) dărui, a (se) dedica, a (se) devota

aplicare f. 1. folosire, punere, în practică, utilizare, întrebuinţare. 2. aptitudine, talent, înzestrare, însuşire, pasiune         /

aplicaţie f. 1. aplicare, practică, utilizare. 2. aptitudine, chemare, predilecţie, atracţie, înclinare. 3. râvnă, zel, efort

aplom n. dârzenie, îndrăzneală, sfidare

apocaliptic, -ă adj. îngrozitor, în­fiorător, sinistru, cumplit

apodictic, -ă adj. v. categoric

apogeu n. culme, zenit, vârf

apoi, adv. 1. după aceea, pe urmă, în continuare. 2. deci, aşadar, prin urmare

apologie f. laudă, elogiu, slăvire, omagiere

apoplexie f. gută, atac, dambla

aporie f. îndoială, dificultate, incertitudine

aport n. contribuţie, parte, adaos

apostat m. rebel, renegat, con­testata r

apostol m. propovăduitor, vestitor, militant

apostrofa vb. a mustra, a critica, a învinui, a reproşa

apoteoză f. glorificare, preamărire, slăvire, divinizare

aprecia vb. 1. a evalua, a aprecia, a estima, a cântări, a preţui. 2. a stima, a onora, a respecta

apreciabil, -ă adj. mare, conside­rabil, important, deosebit

apreciat, -ă adj. stimat, respectat, preţuit, onorat

apreciere f. 1. evaluare, estimare, socoteală, calcul. 2. stimă, cinstire, respect, consideraţie, preţuire, credit

apret n. scrobeală, crohmală

aprig, -ă adj. 1. iute, focos, im­petuos, pornit, nestăpânit. 2. aspru, dârz, nemilos, înverşunat, violent. 3. lacom, rapace, hrăpăreţ, nesătul, cupid

aprinde vb. 1. a pune foc, a aţâţa, a incendia. 2. a izbucni, a dezlănţui, a provoca, a întărâta. 3. a (se) înflăcăra, a (se) entuziasma, a (se) exalta, a (se) însufleţi

aprins, -ă adj. 1. arzător, incendiat, în flăcări. 2. înflăcărat, învăpăiat, pasionat, însufleţit, extaziat. 3 dezlănţuit, furios, pornit, enervat, excitat

aproape adv. 1. în preajmă. 2. cam, aproximativ, circa

aproapele m. om, ins, individ, semen

aproba vb. admite, a accepta, a primi, -a se, învoi, a permite, a încuviinţa, a consimţi

aprofunda vb. a adânci

apropiat, -ă adj. 1. similar, înrudit, asemenea. 2. prieten, amic, intim

apropria vb. a însuşi, a lua, a reţine

aproviziona vb. a procura, a asigura cu…

aproximativ, -ă adj. cam, circa, vreo

apt, -ă adj. potrivit, bun, convenabil

aptitudine f. însuşire, aplicaţie, chemare, dar, înclinare, predilecţie, talent, vocaţie

apuca vb. 1. a lua, a prinde, a înhăţa, a înşfăca. 2. a se îndrepta, a porni, a se duce, a merge, a se orienta

apucat, -ă adj. v. smintit

apucătură f. obicei, deprindere, uz, meteahnă

apune vb. a asfinţi, a scăpăta, a declina,’ a coborî, a se culca (soarele)

apus n. 1. asfinţit, amurg, crepus­cul, înserare. 2. declin, decădere. 3. vest, occident

apusean, -ă adj. vestic, occidental

ara vb. a desţeleni, a brăzda, a plugări

aramă f. cupru

aranja vb. a potrivi, a orândui, a întocmi, a rândui, a dispune, a aşeza, a sistematiza, a grupa, a ordona, a găti

aranjament n. 1. înţelegere, acord, învoială, potrivire, tranzacţie, pact. 2. plan, proiect, prospect, aşezare, dispunere, întocmire

arar adv. rareori, uneori, rar, din când în când, la distanţă

arăta vb. 1. a indica, a preciza, a semnala, a dezvălui, a sesiza, a da la lumină. 2. a exprima, a zice, a spune, a comunica, a expune. 3. a se ivi, a apărea, a se prezenta, a (se) dovedi

arătare f. 1. precizare, indicaţie, prezentare. 2. aspect, înfăţişare, imagine. 3. nălucă, fantomă, spectru, duh, halucinaţie, fantasmă

arătos, -oasă adj. v. Frumos

arătură f. ogor, ţarină, răzor

arbitrar, -ă adj. subiectiv, samavol­nic, abuziv, despotic

arbitru m. v. judecător

arbora vb. a arăta, a înălţa, a ridica, a afişa

arbore m. 1. copac, pom. 2. catarg

arborescent, -ă adj. v. ramificat

arbust m. copăcel, lemnişor

arc n. 1. coardă, resort. 2. boltă, arcadă, boltitură

arcadă f. v. arc

arcan n. 1. laţ, prinzătoare. 2. taină, mister, secret

arcaş m. săgetător, ţintaş

arcă f. v. corabie

arctic, -ă adj. nordic, polar, septen­trional, boreal

arcui vb. v. bolti

arde vb. 1. a frige, a pârli, a pârjoli, a perpeli, a dogorî. 2. a mistui, a nimici, a prăpădi, a distruge, a cau­teriza. 3. a păcăli, a înşela, a trage pe sfoară, a duce cu vorba, a şmecheri

ardelean, -ă(-că) adj. transilvănean

ardent, -ă adj. v. înfocat

ardoare f. înflăcărare, entuziasm, avânt, însufleţire

arenă f. stadion

arendă f. năimeală, orândă

arest n. v. închisoare

arestat m. deţinut, închis, întem­niţat, reţinut

argat m. slugă

argăsi vb. v. tăbăci

argilă f. lut, clisă, pământ, humă

argintiu, -ie adj. argintat, lucios, luminos, strălucitor

argou n. jargon

argument n. motivare, motiv, dovadă, explicaţie, raţionament, probă, rezon

arhaic, -ă adj. învechit, străvechi, primitiv

arhicunoscut, -ă adj. banal, co­mun, depăşit, de rând, vechi, răscunoscut

arhiepiscop m. mitropolit, arhiereu, ierarh

arhivă f. depozit (de acte)

arid, -ă adj. 1. sec, uscat, sterp, steril, deşert, pusţju. 2. sărac, fad, inexpresiv

arie1 f. 1. bătătură, arman, silişte. 2. domeniu, sferă, sector

arie2 f. melodie, cântec, şlagăr

arierat, -ă adj. înapoiat, ne­dezvoltat, întârziat, handicapat

aripă f. (fig.) margine, latură, coastă, flanc

aristocrat, -ă adj. nobil, gentilom, ilustru, distins

aristocraţie f. nobilime, boierime

arman n. v. arie1

armată f. 1. oaste, oştire, armie, trupe. 2. militărie, ostăşie, cătănie. 3. ceată, grup, mulţime, adunătură

armă f. 1. puşcă, flintă 2. unealtă, instrument, mijloc, sculă

armindeni m. 1 mai

armistiţiu n. v. pace

armonie f. 1. potrivire, concordie, consens, bună-înţelegere. 2. concor­danţă, echilibru, simetrie, proporţie. 3. muzicalitate, sonoritate, melodie’

armonios, -oasă adj. 1. concordant, simetric, potrivit, echilibrat, regulat 2. melodios, sonor, plăcut, dulce, încân­tător, muzical, simfonic

arogant, -ă adj. insolent, îngâmfat, înfumurat, mândru, distant, trufaş, obraznic

aroganţă f. v. înfumurare

aromă f. miros, parfum

aromân, -că adj. macedonean, macedoromân

ars, -ă adj. 1. fript, pârlit, pârjolit. 2. păcălit, înşelat, derutat, tras pe sfoară

arsenal n. depozit, magazie, re­zerve (de arme)

arsură f. 1. scrum, pârlitură. 2. usturime, jirăgaie

arşiţă f. căldură, dogoare, zăpu­şeală, pojar, zăduf, caniculă

artă f. v. măiestrie

articulare f. v. pronunţare

articulaţie f. iegătură, conexiune, încheietură

articol n. 1. paragraf, punct, alineat. 2. comentariu, notă, analiză, colaborare (la ziar). 3. marfă, lucru la vânzare

artificial, -ă adj. 1. nenatural, con­fecţionat, prefabricat, prefăcut. 2. afectat, teatral, forţat, căutat, retoric

artilerist m. tunar

artist, -ă m.f. actor, interpret

artizan m. meşteşugar

arţăgos, -oasă adj. v. certăreţ

arunca vb. 1. a azvârli, a îndepărta, a înlătura, a lepăda. 2. a se repezi, a se năpusti, a se precipita, a năvăli. 3. a împrăştia, a risipi

arvună f. acont

arzător, -oare adj. 1. torid, fierbinte, dogoritor. 2. focos, viu, vioi. 3. urgent, presant

as m. maestru, fruntaş

asalta vb. a ataca, a se năpusti

asambla vb. a reuni, a împreuna, a îmbina, a uni

asana vb. a deseca, a seca, a curăţi

asasin m. ucigaş, criminal

ascendent, -ă n. 1. înaintaş, stră­moş. 2. prestigiu, faimă, reputaţie, credit, vază

ascendenţă f. origine, strămoşie

ascensiune f. 1. suiş, înălţare, suire, ridicare, urcare. 2. promovare, creştere, progres

ascensor n. lift

ascet m. monah, pustnic, s^astru, anahoret

asculta vb. 1. a auzi, a percepe, a urmări, a audia, a da ascultare. 2. a se supune a se conforma, a executa. 3. a examina, a chestiona, a interoga

ascultător, -oare adj. supus, docil, obedient, cuminte

ascunde vb. 1. a dosi, a tăinui, a pitula, a piti. 2. a camufla, a masca, a acoperi, a disimula, a feri

ascuns, -ă adj. 1. tăinuit, dosit, pitit, camuflat, tainic, pitulat. 2. închis, enigmatic, misterios, reţinut, secret, ocult, tainic, nepătruns

ascunziş n. 1. ascunzătoare, refu­giu, adăpost, cotlon. 2. taină, secret, enigmă, mister

ascuţi vb. înteţi, a intensifica,, a creşte, a mări

ascuţiş n. tăiş, lamă, custură, limbă

ascuţit, -ă adj. 1. tăios, înţepător. 2. ţuguiat. 3. subtil, ager, fin, pătrunzător, perspicace. 4. strident, subţire, ţipător. 5. violent, puternic, tare’

asedia vb. împresura, a încercui, a închide, a înconjura

asediu n. v. încercuire

asemăna vb. a semăna, a fi similar, a se potrivi, a se compara, a se asemui

asemănare f. similitudine, ana­logie, comparare, congruenţă, con­cordanţă

asemănător, -oare adj. similar, analog, înrudit, asemenea, apropiat, potrivit

asemenea adv. deopotrivă, la fel, aidoma, aşijderea, întocmai

asentiment n. acord, aprobare, consimţire, adeziune, încuviinţare

aseptic, -ă adj. steril, dezinfectat, sterilizat

aserţiune f. afirmaţie, susţinere, opinie (exprimată)

aservi vb. a supune, a subjuga, a oprima

asfinţi vb. v. apune ‘

asfinţit n. amurg, apus, înserat, înserare, întunecare

asfixia vb. a sufoca, a înăbuşi, a îneca, a sugruma

asiduitate f. v. stăruinţă, per­severenţă, statornicie

asiduu, -ă adj. v. stăruitor

asigura vb. a garanta, a chezăşui, a încredinţa

asigurare f. garanţie, încredinţare, garantare

asimila vb .a absorbi, a înghiţi, a incorpora, a include. 2, a învăţa, a deprinde

asin m. Măgar

asista vb. 1. a fi de faţă, a par­ticipa, a lua parte. 2. a ajutai a sprijini

asistenţă f. 1. prezenţă, partici­panţi, public, auditoriu. 2. ajutor, sprijin, reazem

asmuţi vb. a aţâţa, a întărâta, a zădărî, a instiga

asocia vb. a se însoţi, a se grupa, a se uni, a se lega

asociat, -ă adj. părtaş, ortac, prieten

asociaţie f. v. societate, grupare, însoţire, întovărăşire

asorta vb. a potrivi, a armoniza, a echilibra, a combina

aspect n. înfăţişare, configuraţie, ipostază, faţă, imagine, ţinută

aspectuos, -oasă adj. arătos, plăcut, atrăgător, frumos, falnic

aspic m. levănţică

asperitate f. duritate, asprime, aspreală

aspira vb. 1. a inhala, a inspira, a trage aer, a absorbi, a înghiţi. 2. a dori, a tinde, a pofti, a râvni, a ţinti, a viza, a năzui, a urmări

aspiraţie f. râvnă, dor, ideal, dorinţă,năzuinţă, tendinţă, vis

aspreală f. 1. asprime, asperitate, duritate. 2. scrobeală, crohmală, apret

aspri vb. v. înăspri

asprime f. severitate, duritate, rigiditate, străşnicie, neînduplecare, intransigenţă

aspru, -ă adj. (fig.) acerb, nemilos, crunt, crâncen, rău, dur, violent, sever, brutal, tăios, drastic

astăzi adv. azi, acum, în ziua aceasta

astenic, -ă adj. slab, fără vlagă, istovit, slăbănog

astfel adv. aşa, aşadar, deci, prin urmare

astâmpăr n. tihnă, pace, linişte, repaos, odihnă, destindere, calm

astâmpăra vb. v. potoli

astâmpărat, -ă adj. aşezat, liniştit, cuminte, potolit, temperat

astral, -ă adj. v. ceresc

astronaut m. cosmonaut

astronomic, -ă adj. imens, uriaş, colosal, enorm, gigant

astru m. stea, corp ceresc

astupa vb. a înfuhda, a închide, a bloca, a obtura

asuda vb. a transpira, a năduşi, a se chinui

asuma vb. a se obliga, a lua asupra-şi, a se angaja

Sinonime Care Se Încep Cu Litera A – toate sinonimele românești

asupra prep., adv. 1. peste, deasupra, pe. 2. contra, împotriva. 3. spre, către

asupri vb. a oprima, a împila, a exploata, a năpăstui, a apăsa, a tiranizş

asupritor, -oare adj. opresor, prigonitor, impilator

aşa adv. 1. astfel, asemenea, întocmai. 2. aşadar, deci, prin urmare

aşchie f. ţandără, zburătură, sur­cea

aşeza vb. 1. a pune, a posta, a instala, a depune, a fixa, a situa. 2. a aranja, a clasa, a dispune, a rândui, a sistematiza, a întocmi, a grupa

aşezare f. 1. aranjament, rânduială, dispunere, plasare, stabilire, ordonare. 2. localitate, sat, comună, oraş, cătun

aşezat, -ă adj. cuminte, măsurat, chibzuit, calm, cumpătat, socotit

aşezământ n. fundaţie, instituţie, organizaţie (socială, culturală)

aşijderea adv. la fel, asemenea, întocmai

aştepta vb. 1. a adăsta. 2. a spera, a crede, a nădăjdui. 3. a sta, a zăbovi, a păsui, a ezita

aşteptat,-ă a<# scontat, prevăzut, previzibil, posibil

aşterne vb. a acoperi, a împrăştia, a întinde, a aşeza, a depune, a răsfira

aşternut n. culcuş, pat/saltea

atac n. 1. agresiune, asalt, năvală, ofensivă. 2. criză, şoc, acces

ataca vb. 1. a năvăli, a asalta, a agresa, a atenta, a da peste. 2. A aborda, a trata, a se ocupa de. 3. a roade, a mânca, a distruge, a vătăma

atacabil, -ă ao/. vulnerabil, firav, slab, nerezistent

atacator, -oare adj. invadator agre­sor, năvălitor, cotropitor

ataşa vb. a anexa, a lega, a alătura

ataşament n. alăturare, legătură simpatie, afecţiune

ateism n. necredinţă, cugetare liberă

atenanse f. pl. dependinţe

atent, -ă adj. 1. vigilent, treaz, circumspect, cu ochii-n patru. 2. amabil, politicos, civilizat, binevoitor, curtenitor

atenta vb. a ataca, a lovi, a agresa

atenţie f. 1. luare-aminte, băgare de seamă, precauţie, grijă, vigilenţă. 2. solicitudine, politeţe, amabilitate. 3. stimă, preţuire, consideraţie. 4. cadou, mită, plocon, bacşiş, peşcheş

atenua vb. a micşora, a reduce, a slăbi, a estompa, a diminua

atesta vb. a dovedi, a demonstra, a arăta, a certifica, a întări

atestat n. certificat, diplomă, document, adeverire

atinge vb. 1. a contacta, a lovi. 2. a leza, a jigni, a ofensa, a vătăma. 3. a mişca, a impresiona, a afecta, a surprinde

atitudine f. 1. ţinută, poziţie. 2. com­portare, gest, purtare

atârna vb. 1. a agăţa, a anina, a prinde, a suspenda, a spânzura. 2. a cântări, a trage, a apăsa. 3. a depinde, a fi subordonat, a fi legat de

atât adv. 1. aşa! 2. ajunge! termi­nat! nimic!

atlet m. sportiv, voinic, luptător

atmosferă f. 1. aer, văzduh, cer, slavă. 2. ambianţă, mediu, cadru, circumstanţe

atomic,-ă adj. nuclear

atomiza vb. a pulveriza, a destrăma

aton,-ă adj. neintonat, ne­accentuat, surd

atotbiruitor, -oare adj. triumfător, neînvins, imbatabil

atotputernic, -ă adj. invincibil, omnipotent, formidabil, imbatabil

atracţie f. 1. tentaţie, ispită. 2. ap­titudine, dispoziţie. 3. farmec, miraj

atrage vb. 1. a ispiti, a tenta. 2. a încânta, a fermeca

atrăgător, -oare adj. plăcut, ten­tant, încântător, agreabil, fermecător

atribui vb.” 1. a acorda, a aloca,-a repartiza, a da, a împărţi, a oferi. 2. a conferi, a destina, a adjudeca, a rezerva

atribut n. 1. însuşire, calitate, marcă, notă. 2. apelativ, calificativ, denumire

atribuţie f. sarcină, obligaţie, în­sărcinare, rol, datorie

atroce adj. cumplit, teribil, groaznic, crunt, fioros, înspăimântător

atrofia vb. a degenera, a se de­grada, a se reduce, a se micşora, a se stinge

aţă f. fir, filet, sfoară

aţinti vb. a ţinti, a fixa, a ţintui, a pironi

aţine vb. a opri, a bara, a stopa, a îngrădi, a zăgăzui

aţipeală f. moţăială, piroteală, picoteală, sorfinolenţă, toropeală

aţipi vb. a adormi, a picoti, a dormita

aţâţa vb. 1. a aprinde, a pune focul. 2. a stârni, a înviora, a incita, a instiga, a asmuţi, a monta, a excita, a provoca, a împinge

aţos, -oasă adj. fibros

audia vb. a asculta

audient, -ă adj. cursant, student, auditor

audienţă f. 1. convorbire, dialog, discuţie. 2. bună primire, succes

auditoriu n. asistenţă, prezenţă, participare

augmenta vb. a mări, a spori, a creşte, a amplifica

augur m. auspiciu, zodie, destin

august,-ă adj împărătesc, imperial, maiestuos, măreţ, slăvit

aură f. 1. adiere, boare, vântuleţ. 2. aureolă, nimb. 3. faimă, reputaţie

aureola vb. a nimba, a lumina, a strălumina, a înnobila

aureolă f. 1. aură, nimb, lumină. 2. faimă, strălucire

auroră f. zori, răsărit, faptul zilei, crăpat de ziuă

auspicii n. p! auguri, prevestire, destin, prezicere, anticipare

auster, -ă adj. sobru, rezei/Vat, sever, grav

austral, -ă adj. sudic, meridional

autentic, -ă adj. veritabil, adevărat, original

autentifica vb. a valida, a legaliza

autocefal, -ă adj. autonom, inde­pendent, neatârnat

autocrat, -ă adj. potentat, absoluX, tist, suveran, despotic

autohton, -ă adj. băştinaş, local, originar

automat, -ă adj. 1. mecanic, elec­tronic, mecanizat. 2. maşinal, instinctiv

autonom, -ă adj. independent, neatârnat, stăpân pe sine

autor m. 1. scriitor. 2. făptaş, realizator, făptuitor

autoritar, -ă adj. energic, sever, dominator

autoritate f. 1. instituţie, organ, oficiu. 2. putere, dominare, comandă, stăpânire. 3. reputaţie, prestigiu, faimă, trecere. 4. somitate, erudit

autoriza vb. a delega, a împuter­nici, a aproba

autorizat, -ă adj. competent, pri­ceput, acreditat, delegat

autorizaţie f. permis, aprobare, licenţă, împuternicire

autumnal, -ă adj. tomnatic, trecut, în declin

auxiliar, -ă adj. ajutător, accesoriu, secundar, subsidiar

auz n. Ureche

auzi vb. 1. a asculta, a percepe, a înregistra, a afla. 2. a se zvoni, a s,e spune, a se afla, a se vorbi

avan, -ă adj. grozav, straşnic, teribil

avansa vb. a înainta, a progresa, a merge înainte

avans n. Arvună

avantaj n. folos, câştig, profit, beneficiu, dobândă, privilegiu, favoare

avantaja vb. a favoriza, a sprijini, a susţine, a părtini

avantajos, -oasă adj. rentabil, profitabil, favorabil, convenabil, ieftin

avar, -ă adj. zgârcit, ” calic, zgârâie- brânză, harpagon, cărpănos

avaria vb. a strica, a deteriora, a deregla, a defecta

avariţie f. zgârcenie, calicie, căr- pănoşie

avea vb. 1. a deţine, a poseda, a stăpâni, a ţine. 2. a cuprinde, a dispune, a conţine

aventura vb. a se hazarda, a se-ncerca, a risca

aventură f. ispravă, escapadă, întâmplare, caz

avere f. avuţie, bogăţie, patrimoniu, posesiune, bani, proprietate, stare

avers n. faţă, cap (la monezi)

aversiune f. antipatie, dezgust, repulsie, resentiment, repugnanţă

avid, -ă adj. lacom, nesătul, ahtiat, doritor, jinduitor, însetat

aviz n. 1. anunţ, comunicare, mesaj, înştiinţare. 2. acord, aprobare, consimţământ, consimţire. 3. reco­mandare, îndrumare, indicaţie

aviza vb. a anunţa, a înştiinţa, a da de ştire

avizat, -ă adj. expert, priceput, cunoscător, competent

avânt n. 1. însufleţire, elan, ardoare, pornire, impuls, patos. 2. progres, dezvoltare, înaintare, înflorire

avânta vb. a se lansa, a se arunca, a se porni, a se angaja, a se zvârli

avântat, -ă adj. 1. pornit, lansat, însufleţit, entuziast. 2. măreţ, semeţ

avort n. chiuretaj, lepădare, pier­dere (de sarcină)

avorton m. stârpitură, lepădătură, jigodie

avut, -ă adj. bogat, înstărit, bogătan, cu cheag; (n.) bogăţie, avere, stare

avuţie f. avere, stare, bogăţie, bani, patrimoniu, posesiune

ax, n. osie, fus

axa vb. a centra, a fixa

axilă f. subbraţ, subsuoară

axiomă f. postulat, principiu, teză

azi adv. astăzi, în această zi

azil, n. adăpost, protecţie, aşeză­mânt (social)

azot n. nitrogen

azotat m. nitrat

azur n. albastru (deschis), albăstrui

azvârli vb. a arunca, a proiecta, a înlătura

azvârlitură f. aruncătură, proiec­tare, distanţă (mică)

Acesta este sfârșitul articolului Sinonime Care Se Încep Cu Litera A – Dicționar de Sinonime. Nu uitați să dați un share dacă v-a fost de ajutor.

Doar la noi pe site poti gasi toate explicatiile necesare cu si despre Sinonime Care Se Încep Cu Litera A – Dicționar de Sinonime. Totusi nu uitati ca fiecare om este unic in propriul sau mod si chiar si lucrurile care au fost predestinate de catre soarta pot fi influentate si modelate de catre factorii externi, cum ar fi familia, prietenii, locul de munca, unde iti petreci timpul liber sau chiar ce mananci.

Mai jos ai comentariile pentru Sinonime Care Se Încep Cu Litera A – Dicționar de Sinonime.


Echipa semnificatie.ro este foarte recunoscatoare pentru faptul ca ai ajuns sa citesti pana aici. Speram ca am explicat totul cat mai detaliat posibil. Si nu uitati, sunteti liberi, ba chiar incurajati de catre noi sa va exprimati opinia despre articolul citit "Sinonime Care Se Încep Cu Litera A – Dicționar de Sinonime" in sectiunea de comentarii.

Cum se scrie corect ? m-am, m-ai, m-a, m-aş, m-oi, m-o. Şi restul m-urilor.

Cum se scrie corect ? m-am, m-ai, m-a, m-aş, m-oi, m-o. Şi restul m-urilor.

Mă tot frământ de ceva vreme-ncoace cum să sistematizez ortogramele astea într-un mod cât mai logic. Acu’ ceva timp am avut o tentativă de sistematizare plecând de la timpul verbal (cu perfectul compus şi cu condiţionalul), dar cred că mai folositoare (adică mai uşor accesibilă) ar fi o sistematizare în funcţie de pronumele complement. Adică, pe rând, toate combinaţiile posibile ale lui m-, te-, s-, l-, ne-, v- , i-, le-mi-, ţi-, şi-. Altfel zis, toate combinaţiile posibile ale pronumelui complement (în acuzativ sau dativ), formele atone, cu auxiliarele timpurilor compuse. Cum se scrie corect ? m-am, m-ai, m-a, m-aş, m-oi, m-o. Şi restul m-urilor.

Azi încerc cu m-. Să vedem ce iese.

Regula de bază:
Scriem m-, cu cratimă după m, atunci când putem completa cu pe mine.

1. M- + perfectul compus:

M-AM
Se scrie întotdeauna m-am, cu cratimă. Poate fi completat cu eu … pe mine:
(Eu) m-am pregătit (pe mine).

M-AI / MAI
Se scrie m-ai când poate fi completat cu tu … pe mine:
(Tu) m-ai înnebunit (pe mine) de cap.
În rest, se scrie mai. Adică atunci când se referă la luna mai şi în structuri de genul mai vreau / nu mai vreau.

M-A
Se scrie întotdeauna m-a, cu cratimă. Poate fi completat cu el/ea … pe mine:
(El/ea) m-a dus (pe mine) la teatru.

M-AŢI
Se scrie întotdeauna m-aţi, cu cratimă. Poate fi completat cu voi … pe mine:
(Voi) m-aţi luat (pe mine) cu maşina.

M-AU
Se scrie întotdeauna m-au, cu cratimă. Poate fi completat cu ei/ele … pe mine:
(Ei/ele) m-au chemat (pe mine).

2. M- + condiţionalul (prezent/perfect)

M-AŞ
Se scrie întotdeauna m-aş, cu cratimă. Poate fi completat cu eu … pe mine:
(Eu) m-aş pregăti (pe mine) de plecare.
(Eu) m-aş fi pregătit (pe mine) de plecare.
M-aşi nu există.

M-AI / MAI
Se scrie m-ai când poate fi completat cu tu … pe mine:
(Tu) m-ai lua (pe mine) în excursie.
(Tu) m-ai fi luat (pe mine) în excursie.
În rest, se scrie mai. Adică atunci când se referă la luna mai şi în structuri de genul mai vreau / nu mai vreau.

M-AR
Se scrie întotdeauna m-ar, cu cratimă. Poate fi completat cu el/ea/ei/ele … pe mine:
(El/ea/ei/ele) m-ar aştepta (pe mine) la gară dacă ar avea timp.
(El/ea/ei/ele) m-ar fi aşteptat (pe mine) la gară dacă ar fi avut timp.

M-AŢI
Se scrie întotdeauna m-aţi, cu cratimă. Poate fi completat cu voi … pe mine:
(Voi) m-aţi duce (pe mine) cu maşina.
(Voi) m-aţi fi dus (pe mine) cu maşina.

3. M- + prezumtivul

M-OI / MOI
Se scrie m-oi când poate fi completat cu eu … pe mine sau tu … pe mine:
(Eu) m-oi pregăti (pe mine) dacă oi avea timp.
(Tu) m-oi lua (pe mine)…

Se scrie moi când e pluralul de la moalebiscuiţi moi.

M-O
Se scrie întotdeauna m-o, cu cratimă. Poate fi completat cu el/ea … pe mine:
(El/ea) m-o aştepta (pe mine) la gară dacă o avea timp.

M-OŢI
Se scrie m-oţi, cu cratimă, atunci când pate fi completat cu voi … pe mine:
(Voi) m-oţi duce (pe mine) în excursie dacă oţi avea timp.
Se scrie moţi, într-un cuvânt, când e pluralul de la moţ, locuitor din Ţara Moţilor.

M-OR / MOR
Se scrie m-or, cu cratimă, când poate fi completat cu ei/ele … pe mine:
(Ei/ele) m-or lua (pe mine) la ei într-o bună zi.
Se scrie mor, într-un cuvânt, când este vorba de verbul a murieu/ei mor de oftică.

 Cum se scrie corect ? m-am, m-ai, m-a, m-aş, m-oi, m-o. Şi restul m-urilor.

_______________

Doar la noi pe site poti gasi toate explicatiile necesare cu si despre Cum se scrie corect ? m-am, m-ai, m-a, m-aş, m-oi, m-o. Şi restul m-urilor.. Totusi nu uitati ca fiecare om este unic in propriul sau mod si chiar si lucrurile care au fost predestinate de catre soarta pot fi influentate si modelate de catre factorii externi, cum ar fi familia, prietenii, locul de munca, unde iti petreci timpul liber sau chiar ce mananci.

Mai jos ai comentariile pentru Cum se scrie corect ? m-am, m-ai, m-a, m-aş, m-oi, m-o. Şi restul m-urilor..


Echipa semnificatie.ro este foarte recunoscatoare pentru faptul ca ai ajuns sa citesti pana aici. Speram ca am explicat totul cat mai detaliat posibil. Si nu uitati, sunteti liberi, ba chiar incurajati de catre noi sa va exprimati opinia despre articolul citit "Cum se scrie corect ? m-am, m-ai, m-a, m-aş, m-oi, m-o. Şi restul m-urilor." in sectiunea de comentarii.

Cum se scrie corect ? La sau l-a ? Află când și cum se scrie

Cum se scrie corect ? La sau l-a ? Află când și cum se scrie corect

La se scrie la când stă pe lângă un substantiv şi:
– răspunde la întrebarea „unde?”:
Mă duc la piaţă / la mama / la Paris / la munte.
– răspunde la întrebarea „când?”:
Magazinul se deschide la 9.
Şi, probabil, când mai răspunde la încă vreo câteva întrebări, da’ încercaţi să le ţineţi minte pe astea, plus observaţia cum că stă pe lângă un substantiv, şi deja o să vă simţiţi mai bine.
(Acu’ nu mă-ntrebaţi ce-i ăla substantiv, că mă ia de cap.)

L-a se scrie l-a când poate fi completat cu pe el şi stă pe lângă un verb la participiu trecut (din seria mâncat, citit, ştiut, făcut):
L-a luat (pe el) de mână.
L-a făcut (pe el) de ruşine.

Sau mai simplu :

Copii, noi scriem l-a când înseamnă pe el l-a. L-a luat pe el, l-a văzut pe el etc.

Scriem la când ne arată unde.


Lectia mea pentru mine:

 la sau l-a ?

Scriem “l-a” atunci cand se gaseste pe langa un VERB (la participiu trecut)si poate fi completat cu “pe el”.

Ex: L-a sunat ieri.
L-a chemat afara.
L-a certat profesoara.
Folosim “la”  atunci cand sta pe langa un SUBSTANTIV si raspune la una din intrebarile:
* “unde?”*  Ex: Plec la Ana.    Ma duc la dentist.

*”cand?”    Ex: Ajung la cinci fix.


„La” împreunat se scrie când indică locul sau timpul unei acțiuni și răspunde la una din întrebările unde? când?

Exemplu: Mă duc la magazin (unde mă duc? la magazin), Mă duc la piață (unde mă duc? la piață), Mă duc la bunica (unde mă duc? la bunica), Cofetăria se deschide la 9 (când se deschide cofetaria? la 9).

„L-a” dezlegat se scrie atunci când stă pe lângă un verb și poate fi completat cu „pe el”.

Exemplu: Pe Ionel l-a dat (pe el) la școală. Marcel l-a făcut (pe el) de râs. L-a părăsit (pe el) pentru altcineva.

 

Doar la noi pe site poti gasi toate explicatiile necesare cu si despre Cum se scrie corect ? La sau l-a ? Află când și cum se scrie. Totusi nu uitati ca fiecare om este unic in propriul sau mod si chiar si lucrurile care au fost predestinate de catre soarta pot fi influentate si modelate de catre factorii externi, cum ar fi familia, prietenii, locul de munca, unde iti petreci timpul liber sau chiar ce mananci.

Mai jos ai comentariile pentru Cum se scrie corect ? La sau l-a ? Află când și cum se scrie.


Echipa semnificatie.ro este foarte recunoscatoare pentru faptul ca ai ajuns sa citesti pana aici. Speram ca am explicat totul cat mai detaliat posibil. Si nu uitati, sunteti liberi, ba chiar incurajati de catre noi sa va exprimati opinia despre articolul citit "Cum se scrie corect ? La sau l-a ? Află când și cum se scrie" in sectiunea de comentarii.